Cum a devenit Ursaciuc cel mai bun agent electoral al lui Baisanu pentru sefia PNL Suceava

De mai bine de un an, când se anunţă alegeri pentru şefia PNL Suceava este adus brusc în atenţia opiniei publice numele lui Marius Ursaciuc, primarul de Humor. Apreciat de humoreni, aflat la al treilea mandat de primar şi cu realizări gospodăreşti vizibile în centrul oraşului care tot încearcă să devină şi staţiune, Ursaciuc îşi face datoria de vechi soldat credincios partidului şi, la momente de răscruce, îşi pune numele la bătaie. Evident, în interesul partidului, dar şi al său personal.
Vechi şi bun jucător în politica locală, Ursaciuc îşi urmăreşte întotdeauna interesele şi, conform unor surse din interiorul PNL, pregăteşte o cacealma de zile mari, care să-i asigure liniştea pe mai departe în fruntea oraşului Gura Humorului şi în interiorul partidului.
Ca şi în primăvară, când la PNL Suceava se anunţau alegeri pentru şefia organizaţiei judeţene, săptămâna trecută, Marius Ursaciuc, flancat de o serie de foşti şi actuali parlamentari şi membri de partid, şi-a anunţat din nou intenţia de a candida pentru conducerea PNL Suceava. Direct sau mai cu jumătate de gură, şi în primăvară şi acum, oamenii din jurul lui Ursaciuc, mai puţin el personal, recunosc că principalul scop care i-a adunat la un loc este schimbarea actualului lider al organizaţiei, Alexandru Băişanu.
Oamenii care sunt acum în jurul lui Ursaciuc sunt, într-adevăr, contestatari cu ceva vechime ai lui Băişanu, dar în niciun caz nu pot fi consideraţi apropiaţi de demult ai primarului humorean. Deputatul traseist Pardău are susţinere electorală zero în judeţ. Deputatul paraşutat Surugiu e necunoscut în Suceava. Consilierul penal Brânduşel Nichitean stârneşte râsul, iar fostul senator pedelist Prodan nu a contat niciodată, în niciun joc politic. Niciunul dintre aceştia nu candidează pentru conducerea PNL Suceava, ştiind că nu vor strânge voturi nici cât pentru un şef de scară. Pentru că sub conducerea lui Băişanu rolul lor în organizaţia liberală a devenit din ce în ce mai nesemnificativ, neavând ei înşişi puterea de a candida, s-au reunit la umbra lui Ursaciuc şi încearcă să cucerească astfel ceva mai multă putere în partid.
Dacă aliaţii săi sunt mai radicali şi îşi declară deschis scopul, primarul de Humor, aparent mai diplomat, susţine doar că ar vrea să preia şefia pentru că “Vrem să construim un viitor pentru PNL”. Frumos spus. Dar de ce este Ursaciuc mai diplomat? Pentru că ştie el ce ştie: pentru “a construi un viitor pentru PNL”, trecutul zbuciumat îi pune mari piedici.
Demonstrat cu acte şi sentinţe definitive drept colaborator al fostei Securităţi, Ursaciuc profită de faptul că mulţi dintre susţinătorii săi n-au citit în viaţa lor Statutul sau Codul Etic al PNL şi-i foloseşte pe aceştia ca pe o perdea de fum după care se ascund păcatele tinereţii sale, care-i pot periclita viitorul.
Ursaciuc poate fi exclus oricând
din PNL şi nici nu poate candida pentru vreo funcţie
Primarul de Humor ştie că, în conformitate cu Articolul 20, lit. d, din Statutul Partidului Naţional Liberal, orice membru de partid poate cere oricând excluderea din PNL a lui Marius Ursaciuc ca fost colaborator dovedit al Securităţii. De asemenea, edilul humorean cunoaşte, cu siguranţă, Punctul 10 din Codul Etic al PNL: “Membrul PNL care în decursul timpului a suferit condamnări penale infamante, a desfăşurat activităţi economice veroase dovedite prin sentinţe judecătoreşti sau a colaborat cu fosta Securitate ca poliţie politică nu va putea accede în funcţii de conducere în structurile partidului, precum şi în funcţii sau demnităţi publice la nivel central sau local (parlamentari, miniştri, secretari de stat, prefecţi, primari etc.)”. Cum prevederile statutului partidului ameninţă viitorul politic al lui Ursaciuc, faptul că a reuşit să se plaseze în fruntea unui grup care vrea să pună mâna pe conducerea organizaţiei judeţene a PNL îi conferă doar iluzia unui avantaj care l-ar putea salva de la înlăturarea din toate funcţiile. Accederea sa în orice poziţie importantă în partid, indiferent de forma în care s-ar face, ar fi inutilă, pentru că orice simplu membru al PNL o poate contesta cu succes. De asemenea, chiar dacă, atâta timp cât e primar, e puţin probabil ca PNL să-l excludă din partid, o nominalizare pentru candidatura viitoare poate fi contestată, cu la fel de mult succes, de oricine din partid. ~n această situaţie, Ursaciuc şi-a asumat cu bucurie rolul de paratrăsnet în PNL Suceava. Prin mişcările sale, filiala a fost clar împărţită în două tabere. ~n afară de Băişanu şi Ursaciuc nu mai există altă personalitate în partid care să adune în jurul său membri nemulţumiţi sau dornici să pună mâna pe putere în cadrul organizaţiei. Băişanu pare să controleze cu mână de fier întreaga filială. Nemulţumiţii şi oportuniştii s-au adunat sub umbrela lui Ursaciuc. ~nsă chiar şi în tabăra acestora din urmă, cei mai mulţi stiu că o victorie a primarului din Humor la alegerile pentru şefia organizaţiei ar fi inutilă, pentru că ar fi contestată şi anulată cu Statutul pe masă.
~n aceste condiţii, Ursaciuc nu face nimic altceva decât să-i netezească drumul spre un nou mandat lui Băişanu, iar acesta din urmă l-ar putea scuti, pe viitor, de surprize sau neplăceri privind calitatea sa de membru PNL sau de candidat pentru un nou mandat la Primăria Humorului.
Cine e şi ce a făcut ALIN
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis irevocabil – primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ioan Ursaciuc, a fost colaborator al Securităţii. Judecătorii instanţei supreme s-au pronunţat în acest sens pe 16 iunie 2011, în dosarul 31391/3/2008, în care Marius Ursaciuc a înaintat recurs împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, care în luna octombrie a anului 2010 confirmase sesizarea făcută de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). ~nalta Curte a respins ca nefondat recursul înaintat de Marius Ioan Ursaciuc, respingând şi cererea de repunere pe rol a acestui dosar.
Primarul de Gura Humorului, altcumva om respectat de concetăţeni pentru spiritul practic şi simţul gospodăresc de care a dat dovadă de când a fost ales primar, va trebui să dea explicaţii, în cazul în care împotriva sa va fi deschisă o anchetă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii privind conţinutul declaraţiei pe propria răspundere pe care a depus-o la Biroul Electoral Judeţean înainte de alegerile din 2008.
Dosarul înregistrat în anul 2008 la Tribunalul Bucureşti de către Consiliul Naţional pentru Studierea arhivelor Securităţii (CNSAS), prin care s-a solicitat confirmarea statutului de colaborator cu fosta Securitate al primarului oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a fost preluat de Curtea de Apel Bucureşti la sfârşitul anului 2008.
~n vara acelui an, CNSAS a stabilit faptul că Ursaciuc a fost colaborator al Securităţii, până în 1989. CNSAS a constatat că, pe vremea studenţiei, la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Iaşi, Ursaciuc fost recrutat de Securitate, iar în data de 27.06.1985 acesta a semnat cu numele real un angajament de colaborare cu Securitatea şi a preluat din acel moment numele conspirativ de colaborare “ALIN”. Din notele de dirijare şi analiză privindu-l pe “ALIN”, precum şi din alte documente reies obiectivele pe care le avea de urmărit ALIN în activitatea sa de colaborare cu Securitatea: el trebuia să dea cu subsemnatul în legătură cu anumite “elemente suspecte” cunoscute de Securitate cu “manifestări duşmănoase”, relaţii suspecte, anturaje, cât şi alte persoane care prezintă interes pentru organele de Securitate şi a fost dirijat pentru încadrarea informativă a unei persoane aflată în supraveghere informativă şi avertizată pentru “manifestări cu caracter tendenţios şi ostil şi colportarea ştirilor transmise de postul de radio “Europa Liberă”. Sarcina informatorului ALIN era să stabilească “reacţia după procesul avertizării, cât şi faptul dacă va continua să aibă manifestări duşmănoase”.
Din notele de analiză a activităţii informatorului, note întocmite de ofiţerii de Securitate pe parcursul colaborării – perioada 1985-1989 – reiese că actualul primar îşi îndeplinea sarcinile trasate şi a furnizat Securităţii informaţii utile, ba chiar a avut iniţiative personale în a da informaţii despre colegii de studenţie sau de serviciu. De la recrutare (27.06.1985) şi până în august 1988, actualul primar Marius Ursaciuc a scris şase note informative al căror conţinut s-a referit la persoane aflate în atenţia Securităţii. {i după absolvirea facultăţii, în 1989, Marius Ursaciuc şi-a continuat colaborarea cu Securitatea. Cu o lună înainte de Revoluţie, pe data de 20.11.1989, el a fost contactat de Securitate pentru reînregistrarea sa în calitate de informator, context în care tânărul inginer de la Fabrica de Producţii Industriale şi Prestări Servicii Dorohoi era lăudat pentru că “relatează fără reţineri aspecte ce prezintă interes pentru Securitatea statului” şi “a scris nota de relaţii şi un material informativ pe care le-a semnat cu numele conspirativ ALIN”. (O.S.)