Cozile de la monopolul de stat, „privatizate” si `ngrosate de E.On

N schimb\rile de personal, precum [i cele ale modului de lucru cu publicul au f\cut ca metehnele legate de cozi [i timp pierdut s\ fie men]inute [i dup\ privatizarea societ\]ilor Electrica Moldova [i Distrigaz Nord, ac]ionar majoritar devenind compania german\ E.On n zilnic, zeci de suceveni sunt ]inu]i la cozi la ghi[eele E.On pentru a pl\ti o facturi sau pentru a ob]ine un act sau vreo informa]ie n toat\ aceast\ b\taie de joc la adresa consumatorilor care nu au cum s\-[i aleag\ alt furnizor se face pentru c\ E.On a redus drastic personalul, rela]iile cu publicul ajung=nd sub orice critic\ mai ales dup\ ce au fost comasate, tot pentru reducerea costurilor, casieriile pentru gaz [i energie electric\
Privatizarea furnizorilor de utilit\]i a avut ca efect `n principal vechiul principiu [i anume „reducerea cheltuielilor [i maximizarea profitului”. Un exemplu clar este, [i nu chiar de azi de ieri, compania german\ E.On care a preluat at=t fosta filial\ pe Moldova a societ\]ii Electrica, dar [i societatea Distrigaz Nord. Acestea din urm\ erau colo[i care asigurau furnizarea de energie electric\, respectiv gaze naturale `n mai multe jude]e printre care [i Suceava. Ani la r=nd, profesioni[tilor care lucrau acolo li s-a repro[at din capul locului faptul c\ persoanele fizice erau nevoite s\ stea pe la cozi ca s\ poat\ s\ achite facturile din care angaja]ii `[i luau salariile sau c\ informa]iile pentru public nu erau un capitol forte. Cele mai multe repro[uri erau pe partea de gaz, `ns\ nici `n zona de furnizare a energiei electrice nu au fost mereu cele mai bune. S-a sperat ca odat\ cu privatizarea furnizorilor de servicii, o parte din nereguli, printre care [i cozile [i timpul pierdut la ghi[ee s\ fie mai mic. A[tept\rile au fost, `ns\. Zadarnice a[tept\rile. Fiecare zi la E.On este un prilej de a pierde timpul la coad\. Ameliorarea calit\]ii serviciilor, `ndeosebi cele de rela]ii cu publicul, reprezint\ un capitol la care se vede cu ochiul liber ca mai este de lucrat. Reducerea cheltuielilor operat\ de c=]iva ani `ncoace de cei de la E.On s-a tradus prin disponibiliz\ri [i reorganiz\ri de personal, altminteri foarte bine g=ndite, din punct de vedere economic [i chiar social `n compara]ie cu alte firme sau institu]ii unde s-au f\cut disponibiliz\ri, dar care nu `[i v\d efectele `n privin]a gestion\rii rela]iilor cu miile de suceveni care vin s\ pl\teasc\ facturile la gaz [i energie electric\. Comasarea casieriilor pentru gaz [i energie electric\ nu a dus, cel pu]in p=n\ acum, la o mai lejer\ modalitate de plat\, de[i acest lucru ar fi fost de dorit. De[i `n multe cazuri plata se face la banc\, zilnic, oamenii stau la cozi ca s\ achite o factur\, ca s\ predea sau s\ li se dea vreun act de care au nevoie iar uneori se pierde timp pre]ios.
Cum arat\ o zi la E.On? Ei bine, ieri, circa 50 de persoane erau `n sediul E.ON din centrul Sucevei a[tept=nd fie s\ pl\teasc\ sau s\ ob]in\ un act, fie s\ ob]in\ o informa]ie. ~n alte zile, unii oameni a[teptau cumin]i [i pe afar\, ieri fiindc\ ploua s-au `nghesuit to]i `n\untru. Uneori, pentru un r\spuns la o simpl\ `ntrebare, oamenii erau nevoi]i s\ a[tepte [i c=te jum\tate de or\. Primeau, a[a cum se practic\ [i la alte corpora]ii, un bon de ordine [i de acolo mai departe trebuiau s\ a[tepte pur [i simplu, p=n\ pe ecrane ap\rea num\rul ce le era tip\rit pe bon. De asemenea, printr-un sistem audio era anun]at num\rul de ordine al persoanei c\reia `i venea r=ndul s\ discute cu cei de la rela]ii cu publicul. La un moment dat, oamenii din sal\, v\dit sup\ra]i c\ se insista foarte mult pentru un anume num\r de ordine, au `nceput s\ ridice glasul [i s\ cear\ r\spicat ca `n cazul `n care persoana al c\rui num\r este anun]at nu se prezint\, s\ se treac\ la urm\torul pentru a nu se pierde timp. Probabil c\ astfel de situa]ii sunt [i pentru c\, `n ultimii ani, reducerile de personal s-au f\cut [i la personalul care era la ghi[ee sau la casierii f\r\ a se corela foarte bine aceste m\suri cu realitatea din teritoriu. (D.P.)