Paradoxul economic din Belarus

Regimul autoritar al liderului belarus Aleksandr Lukașenko, „ultimul dictator al Europei“, devine din ce în ce mai izolat și criticat de Occident, însă economia țării sale este în continuare prezentă în comerțul internațional, ajutată de companiile și piețele europene.

Lukașenko este cunoscut a avea relații strânse cu câțiva oameni de afaceri de succes și multinaționale europene. Un exemplu este Peter Kaindl, CEO-ul și proprietarul Kronospan, o companie internațională și cel mai mare producător de panouri din lemn din lume, scrie New Europe. Kronospan deține peste 30 de fabrici în diferite țări, printre care Belarus, Rusia, Ucraina, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Bulgaria, Croația și Serbia, dar și în SUA. Lukașenka a lăudat adesea compania și pe liderul acesteia pentru modelul de afaceri sănătos.

Peter Kaindl a devenit renumit în Belarus pentru că a reușit să pună în valoare întregul potențial al materiilor prime ale acesteia și pentru că a creat sute de locuri de muncă pentru muncitori necalificați.

Companii cum este Kronospan sunt percepute ca ajutând la stabilitatea economiei belaruse în fața criticilor externe la adresa con­du­cătorilor. Din aceste motive, lui Lukașenko îi place să scoată în evidență com­panii preacum Kronospan ca prime exemple de succes ale mediului investițional favorabil al țării sale în a atrage multinaționale chiar și din UE.

Publicitatea este importantă pentru auto­r­itățile de la Minsk în condițiile în care Co­misia Europeană și Washingtonul au impus, după reacția violentă a Minskului la protestele po­pu­lare din ultimii doi ani, sancțiuni asupra com­pa­ni­ilor care sprijină regimul lui Lukașenko. Iar Kro­nospan este cu atât mai importantă cu cât a strâns o mare parte din investiții cu ajutorul Băncii Euro­pene pentru Reconstrucție și Dez­voltare și al grupului bancar austriac Raiffeisen.

Yara, un gigant norvegian de agri­business, poate fi un contraexemplu. Com­pa­nia este unul dintre cei mai importanți clienți ai colosului belarus de îngrășăminte Belaruskali. Printre protestatarii contra regimului lui Lukașenko s-au numărat și angajați ai Belaruskali, care a reacționat concediindu-i. Însă în ianuarie managementul companiei de stat a anunțat că este dispus să-i reprimească pe foștii salariați.

Schimbarea a venit după ce Yara a făcut presiuni pentru reangajarea lor, iar mai mulți oficiali ai companiei norvegiene s-au dus în Belarus pentru a discuta față în față cu șefii de la Belaruskali. Însă astfel de politici nu sunt suficiente pentru mulți dintre opozanții de top ai lui Lukașenko, ei cerând com­pa­niilor occidentale să întrerupă orice legătură cu companiile de stat belaruse, cel puțin temporar, notează Radio Europa Liberă.

Belaruskali se laudă că deține o cotă de 20% din piața globală de carbonat de potasiu. Compania are 16.000 de angajați și este o sursă importantă de valută forte pentru guvernul de la Minsk. Cu Belaruskali face afaceri și compania germană Eickhoff, care a ajuns ținta criticilor publicului occidental din cauza acestui lucru. Eickhoff spune că este furnizor de utilaje pentru Belaruskali din 1975, „indiferent de situația politică de acolo“.

Un alt colos german ajuns ținta criticilor este Siemens, care face afaceri cu o companie de utilități, Brestenergo, importantă pentru grup pentru că îi furnizează echipamente pentru centrale electrice, un business est-european înfloritor pentru nemți.

Alte companii germane care au afaceri notabile cu Belarus sunt Bayer, Daimler și Commerz­bank. Grupul bancar insistă că în Bielorusia nu face decât să asigure și să finanțeze exporturile germane și europene.

O altă companie de bază pentru regimul bielorus este Byelorussian Steel Works (BMZ), un producător de oțel. Acesta se laudă că primele exporturi de anul acesta au fost către o companie din Spania, adică din UE. Recent, presa bielorusă a scris că BMZ își îmbunătățește cooperarea cu parteneri italieni, cu care a încheiat noi acorduri de export. Compania se laudă și că livrează în 52 de țări. Cu expansiunea pe piețele externe iese în față și Fabrica de Tractoare Minsk. Producătorul spune că în primul trimestru vânzările către țările din afara Comunității Statelor Independente (fosta URSS) au crescut cu 50%. Exporturile totale s-au situat la 9.000 de tractoare. Compania, cu o istorie de 75 de ani, are 16.000 de angajați.

Însă prin ce se remarcă în mod special economia bielorusă este înflorirea industriei high tech, care în 2019 a adus venituri de 15 miliarde de dolari, cât exporturile de armament ale Rusiei, arată bne IntelliNews. Dezvoltarea acestui sector nu este posibilă fără ajutorul jucătorilor și piețelor străine. Spre exemplu, producătorul jocului World of Tanks este din Bielorusia. În 2019, produsele high-tech au reprezentat aproape 36% din exporturile totale ale țării. Jumătate din exporturile de software se duc în Europa, iar 44% în America de Nord. Programatorii bieloruși lucrează pentru o multitudine de companii de profil occidentale.

Bielorusia este, de asemenea, cel mai mare exportator per capita din lume de produse lactate. Guvernul s-a lăudat recent că țara sa vinde brânză în 26 de state. UE este al doilea partener de comerț pentru Belarus, dar cu o pondere de doar 18% (2019) în comerțul total al țării, poziția de lider revenindu-i Rusiei, cu o cotă de aproape 50%. Rusia este vitală pentru economia bielorusă, fiind furnizorul dominant de petrol, pe care rafinăriile bieloruse îl procesează pentru a produce benzină și motorină, acestea fiind exportate. Produsele de rafinare sunt, de altfel, principalele exporturi. Iar exporturile sunt efectuate prin porturile la mare ale țărilor baltice, membre ale UE.  (Mediafax)