UE mai are o luna sa scoata Europa din criza

Liderii europeni au foarte puţin timp la dispoziţie pentru a contracara criza datoriilor care pune în pericol întreaga zonă euro.

Mai marii UE au la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a ajunge la un compromis cu scopul de a salva zona euro de criza datoriilor publice care s-a agravat în ultimele zile, arată o analiză a Reuters. Ultimul summit programat de UE pentru anul acesta va avea loc pe 9 decembrie.

În timpul acesta, cancelarul Angela Merkel trebuie să se asigure de sprijinul coaliţiei de la Berlin pentru ţările îndatorate, preşedintele Nicolas Sarkozy trebuie să să facă tot posibilul pentru a menţine ratingul actual al Franţei, iar noii lideri de la Roma şi Atena trebuie să implementeze măsuri de austeritate şi reforme pentru a convinge pieţele.

Noul guvern de la Madrid, care va fi numit după alegerile parlamentare de duminică, are la rândul său rolul de a convinge investitorii că Madridul este decis să ia măsuri pentru a echilibra bugetul şi pentru a creşte competitivitatea economiei.

Dacă toate aceste condiţii vor fi întrunite, spune analiza Reuters, liderii UE, cu Merkel şi Sarkozy în frunte, alături de instituţiile europene şi FMI vor putea încheia un nou acord pentru contracararea crizei datoriilor şi a contagiunii care ameninţă întreaga zonă euro.

Angela Merkel a reuşit să îi învingă pe eurosceptici şi să îşi convingă aliaţii, cu ocazia recentului congres al creştin-democraţilor, că Europa are nevoie de sprijinul Germaniei. Tentativele unor rebeli care doreau să impune excluderea din zona euro a statelor cu deficit bugetar mare, a fost respinsă cu succes de cancelar.

Pentru Nicolas Sarkozy, aflat cu şase luni înainte de scrutinul prezidenţial, situaţia e mai complicată. Guvernul său a adoptat un al doilea pachet de austeritate săptămâna trecută, dar Comisia Europeană spune că Franţa are nevoie de mai multe măsuri, în condiţiile în care creşterea economică e mai mică decât ar fi sperat Parisul.

Pieţele sunt nemulţumite de faptul că Franţa a crescut unele taxe, dar şi de faptul că băncile din Hexagon sunt expuse la datoria Italiei.

Merkel şi Sarkozy se vor întâlni pe 7-8 decembrie la un congres al Popularilor Europeni la Marsilia. Până atunci însă, Comisia Europeană este aşteptată să dea publicităţii două propuneri, una pe tema guvernanţei economice a zonei euro şi alta pe tema bondurilor comune pentru zona euro.

Pe 29-30 noiembrie, miniştrii de finanţe din zona euro se vor întâlni pentru a pune la punct planurile privind fondul de salvare a statelor cu probleme.

În timp ce Merkel şi Sarkozy se întâlnesc la Marsilia, consiliul Băncii Centrale Europene (BCE) se va reuni pentru a discuta pe tema unei posibile reduceri a dobânzii şi pe tema intervenţiei pentru stabilizarea euro. BCE este presată intens de unele state europene şi de lideri internaţionali pentru a interveni mai ferm pe piaţă pentru a apăra Spania şi Italia.

– Implementarea programului de susţinere financiară în valoare de 130 de miliarde de euro pentru Grecia, care presupune totodată reducerea cu 50% a datoriilor, depinde de abilitatea Atenei de a atinge ţintele fiscale stabilite, de a implementa un nou program de austeritate şi de reîncepe privatizările. În caz contrar, Atena va intra într-un faliment necontrolat.

Optiunile UE:

– Italia ar putea fi nevoită să solicite asistenţa FMI dacă Mario Monti şi echipa sa de tehnocraţi nu vor reuşi să convingă pieţele. Italia se confruntă cu creşterea costurilor de împrumut, care au depăşit azi pragul considerat nesustenabil.

– Posibilitatea ca Fondul European de Stabilitate Financiară să se transforme într-o bancă – o variantă înaintată de Sarkozy – este în continuare valabilă, în ciuda opoziţiei Germaniei.

– Zona euro ar putea lua decizia de a emite bonduri comune, o altă idee respinsă în trecut de Germania.

– Zona euro va adopta, cel mai probabil, o disciplină fiscală mai dură. O propunere a Olandei privind desemnarea unui comisar pentru buget, cu dreptul de a interveni în politica fiscală naţională, ar putea fi esenţială pentru asigurarea ţărilor creditoare din Nordul Europei.

Reuters notează însă că unele măsuri plănuite ar putea necesita modificarea Tratatului UE şi, implicit, organizarea de noi referendumuri, care ar pune sub semnul întrebăru reuşita.