Tichetele de masă au ajuns un colac de salvare pentru angajați în fața inflației

Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puținele instrumente eficiente în lupta cu inflația care erodează tot mai mult puterea de cumpărare, se arată într-o analiză realizată de o companie de consultanță.

Pe acest fond, piața tichetelor are șanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiția ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susțină dreptul firmelor de a le oferi angajaților aceste beneficii, fără să le impună noi taxe și impozite.
Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.
Conform analizei Frames, este una dintre puținele măsuri menite să susțină puterea de cumpărare a angajaților, într-un an în care inflația va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creșterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.
“În sectorul bugetar, statul va oferi o creștere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puține companii care vor oferi angajaților creșteri salariale peste nivelul inflației”, afirmă analiștii Frames.
Potrivit sursei citate, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăși, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.
“Sunt peste 3 milioane de beneficiari care își vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugați și valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanță și a celorlalte tipuri de tichete și am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susținerea puterii de cumpărare în condițiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
În condițiile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creșterea taxelor și mai ales de inflație, multe dintre firme nu își vor permite să crească salariile, tichetele se anunță a fi o variantă optimă pentru a-și fideliza angajații.
O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievați declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024
“E un semnal important care arată că firmele își doresc să își protejeze angajații în fața efectelor creșterii taxelor și a inflației, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condițiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională”, arată analiza.
“Este o piață care crește semnificativ și sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaților (tichete de masă, cadou, vacanță etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, spun experții.
Piața tichetelor are șanse să crească semnificativ în următorii ani, în condițiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajați care încă nu beneficiază de aceste forme de susținere financiară.
“Ce ar însemna ca toți cei aproximativ. 5,5 milioane de angajați înregistrați în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariați, dar și pentru stat, pentru că ar susține, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflației din 2024 și a provocărilor majore ce ne așteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creșterilor de taxe și măsurilor luate în ultimii ani”, menționează Negrescu.
Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilități fiscale și nu prin creșterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esențială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilități pentru angajați.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului, Ministerului Finanțelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat și surse proprii. Opiniile și estimările financiare legate de dinamica pieței aparțin companiei de consultanță. (Agerpres)