FMI: Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici și ar trebui reconsiderată

Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici și ar trebui să fie reconsiderată și este nevoie de noi reforme ale taxelor, care să includă eficientizarea TVA și a impozitelor pe veniturile personale, pentru a pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, arată, vineri, Fondul Monetar Internațional care a publicat concluziile în urma consultărilor cu România din această toamnă.

Totodată, experții instituției financiare internaționale consideră că ar trebui să se acorde atenție reintroducerii impozitului progresiv.
“Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătățire binevenită a politicii fiscale și ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri. În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici și ar trebui să fie reconsiderată. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puțin 2% din PIB peste câștigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Eficientizarea TVA și a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepțiilor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie al unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenție reintroducerii impozitului progresiv”, precizează FMI.
În contextul în care poziția fiscală slabă face România vulnerabilă, oficialii Fondului Monetar Internațional au subliniat că rezolvarea problemei deficitului bugetar structural este o prioritate cheie și în acest context este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor și colectarea taxelor.
Membrii boardului FMI subliniază că taxele și politicile de cheltuieli trebuie să devină mai predictibile. “Anunțarea în avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile și gospodăriile să se adapteze la aceste modificări. Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public ar trebui să fie puse pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă de calcul…Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale inițiale ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este nevoie de o implementare prudentă pentru a evita acest risc”, precizează FMI.
Potrivit instituției financiare internaționale, creșterea economiei românești ar urma să înregistreze o revenire modestă în 2024 și să revină la ritmul său potențial de creștere pe termen mediu dar există riscuri semnificative. Escaladarea războiului din Ucraina, o nouă încetinire a activității în Europa sau o încetinire abruptă la nivel mondial ar putea afecta creșterea și fluxurile de capital pe piețele emergente. De asemenea, o creștere solidă prelungită a salariilor în România ar putea amâna preconizata scădere a inflației de bază. În sfârșit, calendarul electoral ar putea face consolidarea fiscală și reformele structurale dificil de realizat în 2024.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie a acestui an prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, a unui impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025 și a unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol și gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.  Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei. (Agerpres)