Cine este Nicoleta Cîrciumaru, noua șefă ANAF, care trebuie să acopere gaura de 11 miliarde de lei

Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a numit-o pe Nicoleta Cîrciumaru, fostă șefă ANAF București și actual vicepreședinte ANAF, la conducerea interimară a companiei, după ce Lucian Heiuș și-a dat demisia.

În paralel, a fost demis și președintele Autorității Vamale Române (AVR), Bogdan-Lari Mihei și șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

„Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus Prim-ministrului numirea în funcția de președinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru și încetarea mandatului președintelui AVR, alături de numirea unui nou președinte”, a declarat Adrian Câciu într-un comunicat.

Potrivit Ziarului Financiar, Nicoleta Cîrciumaru a condus ANAF București și recent a fost numită vicepreședinte ANAF, responsabilă cu colectarea veniturilor bugetare. În ultimii ani, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a condus Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice și apoi a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București.

„Cu o experiență de peste 20 de ani în Administrația Fiscală, ultimii chiar la conducerea Administrației Sector 6 a Finanțelor Publice și apoi a Direcției Generale Regionale a Finațelor Publice a municipiului București, doamna Cîrciumaru preia, odată cu funcția de vicepreședinte ANAF, și coordonarea activității de colectare a veniturilor bugetare”, scria ANAF într-un comunicat de la începutul lunii mai.

Heiuș lasă în urmă la ANAF o gaură de 9 mld. de lei, diferența între ce și-a program ANAF să colecteze și ce a colectat de fapt.

Mai mult, Adrian Câciu a precizat că există o gaură și mai mare, de peste 11 mld. de lei, diferența între ce au declarat contribuabilii că au de plătit în primele cinci luni din an și ce au plătit de fapt.

„Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Acești bani erau și sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investițiilor și acordării stimulentelor economice și sociale angajate prin buget și, în egală măsură, pentru a găsi soluții suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetățenii și companiile românești”, a mai spus Câciu. (Mediafax)