Sapte şcoli noi stau închise din cauza datoriilor, iar în patru cazuri sunt popriri pe conturi

Sapte şcoli din Suceava care au fost modernizate nu pot fi deschise, întrucât firmele de construcţii împiedică darea în folosinţă din cauza datoriilor neachitate, iar în cazul altor patru unităţi de învăţământ din judeţ instanţa a decis punerea de popriri pe conturi pentru recuperarea datoriilor. Potrivit unei informări prezentate, joi, de şeful Inspectoratului Scolar Judeţean (ISJ) Suceava, Gheorghe Lazăr (foto), în judeţ sunt deschise, începând cu 2008, lucrări la 110 şcoli şi grădiniţe, iar dacă iniţial valoarea investiţiilor era de 233 de milioane de lei, acum valoarea lucrărilor a ajuns la 246,42 milioane de lei.
Seful ISJ Suceava a spus că din cauză că în 2013 nu au fost alocate fonduri, la niciuna dintre aceste unităţi de învăţământ nu au fost făcute lucrări în acest an. El a spus că sunt şi lucrări executate, în sumă de 12,9 milioane de lei, dar neplătite până la sfârşitul anului 2012, suma necesară finalizării tuturor lucrărilor deschise la unităţile de învăţământ din judeţ fiind de 163,5 milioane de lei.
In unele situaţii, neachitarea datoriilor către constructori împiedică deschiderea şcolilor şi grădiniţelor. In această situaţie se află o unitate de învăţământ din Rădăuţi, care are 12 săli de clasă şi unde valoarea datoriilor este de 3,7 milioane de lei, şcoala Gimnazială „Artur Gorovei” din Buneşti, unde valoarea datoriilor către constructori este de 16.000 de lei, Scoala Gimnazială „Nicolae Labiş“ din Mălini, unde datoriile sunt de 41.000 de lei, Grădiniţa cu program normal din Pătrăuţi, cu datorii de 200.000 de lei, Grădiniţa cu program normal din Udeşti, unde valoarea datoriilor este de 150.000 de lei sau Scoala Gimnazială din Calafindeşti, unde valoarea datoriilor este de 600.000 de lei şi Scoala Gimnazială Capu Codrului, care are datorii de 175.000 de lei.
Seful ISJ Suceava a menţionat că alte situaţii de neplată a datoriilor către constructori au condus la litigii, finalizate cu sentinţe judecătoreşti de executare, fiind puse popriri pe conturile a patru unităţi de învăţământ din Rădăuţi, Capu Câmpului, Păltinoasa şi Neagra Sarului.
Cum se clasifică unităţile de învăţământ şi tabloul, în ansamblu, al pregătirilor făcute
Astfel, în anul şcolar 2013 – 2014 vor funcţiona în judeţul Suceava 822 de unităţi şcolare (181 în mediul urban şi 641 în mediul rural), dintre care 220 cu personalitate juridică şi 641 structuri arondate acestora. Pe fondul reducerii numărului de copii, faţă de anul şcolar anterior în reţeaua şcolară a judeţului nu se mai regăseşte Grădiniţa cu Program Normal Tarna Mare.
Clasificarea unităţilor pe tipuri/ niveluri de şcolaritate şi mediu (urban/ rural) se prezintă astfel: grădiniţe cu program normal – 393, grădiniţe cu program prelungit – 20, şcoli cu clasele I-IV – 126, şcoli cu clasele I-VIII – 226, şcoli cu clasele V-VIII – una, licee – 37, şcoli postliceale – una, cluburi sportive şcolare – 3, palatul copiilor/cluburi ale copiilor şi elevilor – 7, şcoli speciale – 6, Casa Corpului Didactic şi Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
Pe de altă parte, doar 223 din cele 822 de unităţi şcolare sucevene au autorizaţie sanitară de funcţionare. Aceasta potrivit aceleiaşi informări făcută publică de şeful Inspectoratului şcolar, profesorul Gheorghe Lazăr, în şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural. El a precizat că majoritatea unităţilor neautorizate sunt în mediul rural şi, printre altele, nu dispun de grupuri sanitare şi de apă curentă. Pe lista şcolilor neautorizate se menţin şi cele aflate în reabilitare sau cu lucrări de investiţii sistate din lipsa banilor.
Totuşi, 80% dintre unităţile şcolare din judeţ au realizat până în prezent lucrări de igienizare a spaţiilor, în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare începerii anului şcolar. Este vorba despre lucrări de văruit, vopsit, curăţarea pardoselilor, parchetare, lambrisare, reparaţii de mobilier şi sobe etc. La începutul lunii septembrie sunt planificate a fi realizate cu firme de specialitate şi lucrările de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, dar în limitele fondurilor alocate.
Sprijin de la primării pentru şcoli
In unele situaţii, sprijinul pentru lucrări a venit de la primării şi consilii locale cum ar fi Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Fălticeni, Rîşca, Dorna Candrenilor, Coşna, Cajvana, Adâncata, Siminicea şi Putna, fondurile alocate fiind pentru construcţii, reabilitări, extinderi, grupuri sanitare şi reparaţii.
Spre exemplu, Primăria Vicovu de Sus a achiziţionat un teren ce va fi pus la dispoziţie pentru construcţia unei baze sportive (sală de sport, teren de sport) la Scoala Gimnazială Nr. 3. De asemenea, la Dorna Candrenilor, Primăria a alocat fondurile necesare pentru construcţia unei noi clădiri de gădiniţă.
Sunt şi cazuri de unităţi şcolare unde funcţionarea nu este foarte bună fie pentru că au în derulare obiective de investiţii, iar spaţiul pentru activitatea didactică este deficitar, fie pentru că nu se fac lucrări de modernizare deşi acestea s-ar impune. Este cazul de la Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” din Dumbrăveni şi Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi sau Scoala Gimnazială Rădăşeni.
Nici o unitate şcolară nu a semnalat probleme cu combustibilul pentru încălzirea unităţilor şcolare, dar sunt şcoli care s-au plâns de inexistenţa posturilor de fochişti sau deficienţe în funcţionarea centralelor. (Dan PRICOPE)