Merge si asa!??

În]eleg [i pricep ca unui comentator în direct al unui meci îi poate sc\pa o fraza simpatica în logica-i [chiop\tînd\, precum aceasta: „Nu i-a prea reu[it absolut nimic” (lui Cristiano Ronaldo, în meciul tur Lyon- Real Madrid din optimile Champions League de pe TVR1), dar omul care sta acasa [i traduce un film ce scuze ar avea pentru superficialitatea traducerii, gre[elile, gafele [i g\fu]ele comise? Presiunea termenului de predare? Plata proast\? Poate.

Acum vreo doua s\pt\mîni, scos din pepeni de-o gafa de traducere într-un film, m-am gîndit s\-mi notez m\car pentru o vreme toate gre[elile, gafele [i g\fu]ele ce-mi vor c\dea sub ochi la tv. {i a ie[it, dupa cum ve]i vedea, o colec]ie impresionant\, chiar [i în condi]iile în care n-am stat nici pe departe cît e ziua de lunga la pînd\!

Prima gre[eala pe care mi-am notat-o a fost una relativ inocent\, descoperita într-un documentar despre „Drumul cafelei”, în care se vorbe[te la un moment dat despre o vestita cafenea vieneza frecventata în perioada interbelica de exemplu [i de scriitorul Alfred Polgar. Ce-mi apare la subtitrare? Franz Polgar! Neaten]ie? Grab\? Dracu’ [tie. În orice caz, mul]i traduc\tori au probleme cu transcrierea numelor unor personaje, iar cras mi se pare cînd un nume ortografiat gre[it apare la un moment dat scris, tip\rit în cadrul filmului, pe vreo carte de vizit\, într-o scrisoare etc. – [i totu[i traduc\torul nu se obose[te sa se corecteze!?! Oare de ce? De lene[ ce e? Pentru ca i se pare o chestiune f\ra vreo importan]\? Naiba [tie.

Prinzînd apoi un film german pe TVR2 („Povestea lui Bruno”, o comedioara simpatic\, dar atît, difuzata pe 20.02), ce mi-a fost dat sa citesc drept traducere la replica „Ich hab einen Bräutigam für dich” (Am un mire pentru tine)? „Am un majordom pentru tine”! Recunosc, acesta-i genul de gafa pe care nu mi-o pot explica. N-am cuvinte!

Iar recolta (din care nu voi prezenta decît o selec]ie) continu\. Continua cu „adapt\ri” (multe subtitr\ri se cheama „Traducere [i adaptare de…”) de genul „I respectfully disagree” (Cu tot respectul, nu-s de acord) tradus printr-un sec [i plat „Te contrazic” sau „game point” avansat în traducerea româna la „punct de meci” (Friends/Prietenii t\i); „It’s been a lot through” (a trecut prin multe) este reinterpretat drept „e de mult aici”, iar albumul-cadou cu pictura rafaelita „with all the great tits” (cu toate ]î]ele alea grozave) se developeaza telespectatorului neavizat drept „cu toate hiturile” (Amy)!?! Mai rîde sau zîmbe[te la poanta scenaristului pus\-n gura judec\toarea Amy Grey, daca poanta-i „Lost in Translation”, ca sa citez un film fain cu Scarlett Johansson [i Bill Murray!

Din p\cate, nu mi-am notat cînd a fost cazul ([i a fost, chiar cu gafe de propor]ii) r\st\lm\cirile de cifre [i ani, cazuri în care anul 1870 devine nici m\car 1807 sau 1817 (ori invers), ci, sa zicem, 1836! Dar m\car am doua gafe geografice recente, ac]iunea enun]ului din „It’s snowing in Albany” (Ninge-n Albany) este mutat cît ai clipi direct în Balcani: „Ninge în Albania” (Amy) ori statul South Carolina este „tradus” prin „California de Sud” („Adolescenta”)! Te-ntrebi 1. daca traduc\torii \[tia au habar de pronun]ie (care pronun]ie putea singura sa indice deja faptul ca n-avea cum sa fie vorba de California, ci de un stat american din Sud!) 2. de geografie [i 3. daca de fapt se [i uita la filmele pe care le traduc sau traduc doar dupa transcriptul serialului ori filmului artistic/documentar în cauz\?

De traduceri doar aplatizante ce sa mai spunem? Ce daca în acela[i film „Adolescenta”, autoironia din „No rest for the wicked” (Nu exista odihna pentru cei r\i) devine un banal „N-avem timp de pierdut”? Ce daca ceva declarat „classy” (de clas\, de calitate) devine ceva „clasic” în traducerea [i adaptarea româneasc\? Ce daca un „cancelled cheque” (cec anulat) devine unul „fals”? {i de ce, ma rog, ar traduce cineva „you should work for Bush” cu un generalizator „e[ti bun de politician”? Da’ ce, telespectatorul român n-a auzit de Bush? Sau care ar putea fi explica]ia „adapt\rii” enun]ului de mai sus? Nu pricep. {i nici nu-n]eleg! {i viceversa.

În]eleg [i pricep ca unui comentator în direct al unui meci îi poate sc\pa o fraza simpatica în logica-i [chiop\tînd\, precum aceasta: „Nu i-a prea reu[it absolut nimic” (lui Cristiano Ronaldo, în meciul tur Lyon- Real Madrid din optimile Champions League de pe TVR1), dar omul care sta acasa [i traduce un film ce scuze ar avea pentru superficialitatea traducerii, gre[elile, gafele [i g\fu]ele comise? Presiunea termenului de predare? Plata proast\? Poate.

În]eleg [i pricep ca în materie de subtitrare a filmelor adesea e chiar necesara o adaptare – cite[te: o scurtare a replicilor – pentru a veni în întîmpinarea (tele)spectatorului obligat sa citeasca repede pentru a în]elege ce se spune, ce se-ntîmpl\, dar o traducere pur [i simplu aiurea, precum cea care mi-a c\zut chiar ieri, înainte de definitivarea articolului, sub ochi, n-are nici o treaba cu vreo adaptare: în filmul Soarta fiicei mele de pe Movies24, „the dorkiest thing” (cel mai tîmpit lucru/cea mai tîmpita chestie) devine netam-nisam „un lucru învechit”!??

A[a c\, totu[i, parca toata lipsa asta de rigoare [i acurate]e, de apeten]a pentru exactitate, corectitudine, precizie (cînd e vorba de cifre [i alte cele exacte [i verificabile) ori pentru transpunerea pe cît posibil [i a spiritului, umorului, ironiei etc. unui film se explica mai degraba prin lipsa de respect pentru lucrul bine f\cut, lipsa „dobîndit\”, ca sa zic a[a, adesea chiar de pe b\ncile facult\]ii, prin care prea mul]i trec prea u[or, întocmai precum gîsca prin ap\… Ceea ce nu le lipse[te tuturor acelora care populeaza prezentul mediatic (excep]iile notabile confirma regula) este tupeul din greu [i lipsa a aproape oric\rei îndoieli în privin]a propriilor capacit\]i de-a se b\ga oricînd, oriunde, atîta vreme cît curge banul! (Michael ASTNER)