Editorial – Rezectia, o solutie la sistemul bugetar

13/08/10 ora:5:31pm

Decizia, total nedreapt\, arat\ c\ o serie restr`ns\ de subiec]i din r`ndul unei societ\]i poate s\-[i creeze un mediu separat de restul structurii [i s\ `[i extrag\ avantaje, rente, de pe urma `ntregului ansamblu.

O bun\ parte din situa]ia critic\ prin care trecem `n prezent, at`t la nivel social dar mai ales economic, se datoreaz\ modului `n care este construit sectorul bugetar. El nu s-a dezvoltat, a[a cum este teoretizat, `n interesul cet\]eanului [i pentru a crea servicii sau produse pe care sectorul privat nu are interes s\ le aduc\ pe pia]\ deoarece nu aduc destul profit sau fiindc\ presupun investi]ii foarte ridicate. Mai degrab\, aceast\ parte a societ\]ii a c\pat via]\ proprie, delimitat\ de societatea `n sine prin reglement\ri speciale care s`nt deasupra celor pe care le respect\ restul membrilor sistemului social. Ca s\ ne `n]elegem, din capul locului vom preciza c\ nu vom supune criticii necesitatea existen]ei sistemului bugetar, este deja un r\u acceptat `n lumea modern\. Iar, respingerea lui, `n totalitate, nu face dec`t s\ ne a[eze pe pozi]ii total radicale [i nu asta dorim. Demersul are la baz\ pur [i simplu c`teva observa]ii care arat\ c\ o structur\ creat\ pentru ajutorul societ\]ii `n totalitatea sa a devenit una autonom\, care func]ioneaz\ `n interes v\dit propriu, `n special pentru conservarea avantajelor membrilor s\i. Practic, `n loc s\ ajute la crearea de boga]ie nu face dec`t s\ redistribuie bunurile [i serviciile sau mai simplu resursele, a se citi banii, care rezult\ din activitatea mediului privat. A[a se poate explica lipsa de autostr\zi, de case pentru p\turile s\race, de servicii medicale sau de un `nv\]\m`nt de baz\ performant. Desigur, `ntre cele dou\ medii ar trebuie s\ existe un raport invers propor]ional, prin care pl\titorii de taxe [i impozite s\ poat\ influen]a deciziile luate `n administra]ia de stat. ~ns\, at`ta vreme c`t Guvernul poat\ s\ creasc\ o tax\ f\r\ s\ aib\ acordul majorit\]ii membrilor s\i atunci nici constr`ngerea de mai sus nu este respectat\, dar nici m\car principiul elementar al democra]iei. Pentru a `nt\ri cele descrise mai sus vom analiza dou\ exemple, spunem noi, foarte gr\itoare pentru situa]ia dat\.
Recent, “Ziarul de Ia[i” a publicat un articol prin care ar\ta c\ nici unul din posturile de conducere de la institu]iile publice ocupate `n ultima perioad\ nu a fost anun]at [i la Agen]ia Jude]ean\ de Ocupare a For]ei de Munc\ (AJOFM) Ia[i. Asta `n condi]iile `n care legea spune c\ to]i angajatorii s`nt obliga]i s\ anun]e institu]ia `n momentul `n care are disponibil un anumit post. Pentru nerespectarea prevederii s`nt prev\zute amenzi cuprinse `ntre 3.000 [i 5.000 de lei. Dar, cu toate c\ `n ultima vreme au fost angajate 125 de persoane `n func]ii de conducere, numai `n jude]ul Ia[i, [i nu au fost anun]ate `n prealabil, AJOFM Ia[i nu a aplicat nici o amend\. Nici m\car un director de institu]ie public\ nu a fost sanc]ionat fiindc\ nu a respectat legea. De aici nu putem `n]elege dec`t c\ institu]iile publice se comport\ diferit `n func]ie de subiectul care trebuie sanc]ionat. C`nd a venit momentul s\ fie amendat un confrate atunci regula nu s-a mai aplicat. {i asta `n condi]iile `n care AJOFM trebuia s\ ofere un exemplu drastic tocmai mediului privat, care la r`ndul lui anun]\ [i nu prea posturile vacante. O lege, care `n sine este bun\, deoarece asigur\ accesul la informa]ii unui num\r mare de persoane aflate `n c\utarea unei slujbe este `ngr\dit tocmai de institu]ia care este pus\ s\ aplice normele respective. Interesant\ este [i pozi]ia [efului jude]ului, prefectul Dragomir Toma[eschi. “V\ rog s\ o suna]i pe purt\toarea mea de cuv`nt. La revedere”, ne-a spus prefectul dup\ ce a ascultat `ntreb\rile reporterilor “Ziarului de Ia[i” pe aceast\ tem\. Solu]ia la problema angaj\rilor `n mediul bugetar este simpl\ [i la `ndem`na autorit\]ilor: trebuie creat un site la nivel na]ional unde s\ fie postate ofertele de angajare ale institu]iilor publice pe m\sur\ ce acestea apar. Poate fi copiat, u[or, Sistemul Electronic de Achizi]ii Publice. Chiar dac\ nu este perfect este totu[i un pas important `nainte pentru a pune ordine `n r`ndul achizi]iilor publice. Singura condi]ie ca propunerea s\ func]ioneze este aceea ca sectorul bugetar s\ nu se comporte ca un organism viu care lucreaz\ separat de sectorul privat. Altfel, putem u[or asem\na comportamentul statului cu al cancerului, care `n timp conduce la metastaze `n tot corpul.
Cel de-al doilea exemplu este unul mai vechi, dar este potrivit pentru critica noastr\. C`nd, la `nceputul verii, s-a pus `n discu]ie recalcularea pensiilor speciale, membrii Cur]ii Constitu]ionale au hot\r`t c\ se poate apela la aceast\ m\sur\, dar nu [i `n cazul magistra]ilor. Judec\torii Cur]ii, magistra]i la r`ndul lor, nu f\ceau dec`t s\ `[i apere avantajele c`[tigate `n timp. Cu alte cuvinte, `[i pl\smuiau prin aceast\ m\sur\ legi proprii care erau deasupra celor care `i vizau pe restul membrilor societ\]ii. Decizia, total nedreapt\, arat\ c\ o serie restr`ns\ de subiec]i din r`ndul unei societ\]i poate s\-[i creeze un mediu separat de restul structurii [i s\ `[i extrag\ avantaje, rente, de pe urma `ntregului ansamblu f\r\ s\ se raporteze la principiile generale.
~n concluzie, societatea poate ajunge `n echilibru doar `n momentul `n care se va g\si o contrapondere care s\ elimine posibilitatea apari]iei de suprastructuri care s\ func]ioneze independent de ceilal]i membri ai sistemului. Tratamentul persoanelor depistate cu tumori const\ cel mai adesea `n rezec]ie, adic\ se taie [i se `nl\tur\, `n parte sau `n `ntregime, un organ sau un ]esut. Este o metod\, dur\, radical\ pentru organism. De cele mai multe ori `ns\ este sigura care poate salva pacientul.

Dan CONSTANTIN