ROLUL ALIMENTELOR ÎN ORGANISM

Alimentele sunt substanţe prelucrate sau neprelucrate, destinate pentru nutriţia umană şi menite a satisface necesarul trofic şi energetic în vederea menţinerii funcţiilor vitale, asigurării creşterii şi dezvoltării organismului, păstrării aptitudinilor pentru activităţile fizice şi psihice. Consumul de alimente implică administrarea exclusiv orală. Alimentul este un produs complex care contribuie la satisfacerea nevoilor organismului: asigură substanţe pentru sintezele proprii, asigură necesarul de energie, întreţine viaţa şi în acelaşi timp răspunde unor dorinţe, deci face plăcere omului. Conform unei definiții clasice (Tremolieres), alimentul este un produs care conţine principii nutritive, este hrănitor, este susceptibil de a satisface apetitul, deci este apetisant şi este acceptat ca aliment de societate, deci devenit obişnuinţă. Manualul de procedură al Codex Alimentarius defineşte alimentul astfel: “Orice substanţă prelucrată, parţial prelucrată sau brută, destinată alimentaţiei umane, incluzând băuturile, guma de mestecat şi toate substanţele utilizate la fabricarea, prepararea şi tratarea alimentelor, excluzând substanţele utilizate numai sub formă de medicamente, cosmetice şi tutunul”. Suplimentele alimentare, numite şi suplimente nutriţionale sau suplimente dietetice sunt reprezentate, în special, de vitamine şi/sau biominerale, destinate administrării orale, necesitatea lor fiind impusă de rolul nutriţional (se exclude scopul medical). Suplimentele nutriţionale sunt destinate persoanelor sănătoase la care aportul alimentar de nutrienţi este inadecvat; în unele cazuri, acestea sunt recomandate datorită unor cerinţe nutriţionale specifice legate de: starea fiziologică (sarcină, alăptare, convalescenţă, vârstă înaintată), activităţi fizice intense (sportivi, etc).

În funcţie de concentraţiile în care se găsesc în produsele alimentare, de rolul lor fiziologic şi biochimic, principiile nutritive se clasifică în: macronutrienţi – proteine, glucide, lipide; micronutrienţi – substanţe minerale (biominerale,vitamine); alţi nutrienţi – apă, fibre alimentare, substanţe biologic active, acizi organici, pigmenţi, enzime, etc. Cu excepţia oxigenului, esenţial pentru procesul de respiraţie, şi a apei, care alcătuieşte mediul vital, toţi ceilalţi compuşi sunt furnizaţi de alimente. Între nevoile organismului uman în factori nutritivi şi în asigurarea acestora prin alimente consumate, trebuie să existe un echilibru care este realizat prin “raţia” alimentară echilibrată şi complexă. Acest echilibru se referă atât la cantitatea de principii nutritive asigurate organismului prin alimente, cât şi prin calitatea acestora. Orice dezechilibru apărut în cantitatea sau în calitatea factorilor nutritivi are repercusiuni imediate sau în timp asupra sănătăţii.

Factorii nutritivi se găsesc în cantităţi variabile în diferite alimente consumate de om şi au, în economia organismului, o serie de roluri importante: rol morfologic sau plastic – alimentele aduc organismului materialul necesar elaborării substanţelor proprii, asigurând prin aceasta refacerea şi acoperirea pierderilor tisulare intervenite în timpul funcţionării sale cât şi pentru creşterea organismului tânăr; acest rol este îndeplinit în special de proteine, unele elemente minerale (calciu, fosfor, fier, fluor) şi unele categorii de lipide (fosfatide). Rol energetic – prin biodegradarea unor substanţe în organism se eliberează energia necesară proceselor vitale ale organismului; la aceste procese participă mai ales glucidele, lipidele, compuşii cu legături macroergice (adenozin trifosfat, creatinfosfat, etc.). Rol catalitic (efector), caracteristic pentru diferiţi compuşi biochimici care influenţează procesele biologice (ca activatori sau inhibitori) şi controlează interacţiile specifice unor căi biochimice – enzimele, vitaminele (efectori exogeni nutriţionali) şi hormonii (efectori endogeni metabolici şi chiar exogeni nutriţionali); unele elemente minerale asigură desfăşurarea reacţiilor biochimice care stau la baza fenomenelor vitale. Rol informaţional, realizat de unele macromolecule proteice (acidul dezoxiribonucleic şi acidul ribonucleic) care pot stoca şi transmite informaţia prezentă în secvenţa nucleotidelor constituiente. Transmiterea informaţiei genice (conţinută de gene) se realizează la nivel de organism, în filiaţia generaţiilor şi respectiv la nivel de celulă, în cursul diviziunii celulare.

În concluzie, orice aliment, pentru a fi inclus în dietă, trebuie să asigure un anumit aport de nutrienţi, care să permită desfăşurarea tuturor activităţilor şi funcţiilor biologice în condiţii optime. Pentru a fi acceptat de consumator, alimentul cu valoare nutritivă corespunzătoare trebuie să fie apetisant; de altfel, un aliment trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să acopere necesităţile fiziologice ale organismului; să satisfacă o plăcere (plăcerea de a consuma un aliment agreabil). Din aceste motive, dieta zilnică trebuie să fie rezultatul unei selecţii între diferite tipuri de produse alimentare care să stea la baza alcătuirii unui meniu adecvat.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]