Alimentaţia şi imunitatea

Din momentul naşterii, suntem expuşi asaltului continuu al microbilor, al virusurilor şi al altor agenţi patogeni. Fără o apărare eficientă, foarte curând, viaţa ni s-ar încheia printr-o boală infecţioasă sau tumorală. Din fericire, de obicei aşa ceva nu se întâmplă, deoarece suntem înzestraţi cu numeroase mecanisme de apărare, cunoscute sub denumirea de sistemul imunitar. Acest sistem deţine o uimitoare adaptabilitate, fiind în stare să producă un număr enorm de celule şi de molecule, care îi pot recunoaşte şi distruge pe numeroşii invadatori. Sistemul imunitar e alcătuit din două compartimente funcţionale: primul e acela al imunităţii înnăscute, cu care venim în lume şi care reprezintă apărarea de bază împotriva bolilor. Acest compartiment e alcătuit din bariere împotriva infecţiilor, ca de exemplu: tegumentele, membranele mucoase şi temperatura corpului, precum şi din unele bariere chimice, ca interferonul şi celulele de apărare. Al doilea este compartimentul imunităţii dobândite, ce poartă denumirea şi de imunitate specifică, pentru că fabrică o anumită substanţă cu acţiune specifică împotriva fiecărui virus.

În realitate, sistemul imunitar e mult mai complex şi este influenţat de factorii de mediu şi de stilul nostru de viaţă, prin care îl putem ajuta să-şi îndepli-nească multiplele funcţii, dar foarte uşor îl putem şi frâna, trecând de partea duşmanilor noştri. În timpul vieţii intrauterine şi în primele luni de viaţă, dar şi ulterior, alimentaţia viitoarei mame şi a nou-născutului influenţează mult dezvoltarea sistemul imunitar. Dar nu numai în copilărie alimentaţia poate contribui la buna funcţionare a sistemului imunitar; zincul, fierul, cuprul, seleniul, vitaminele, precum şi proteinele şi grăsimile vegetale, pe tot parcursul vieţii, joacă un rol esenţial.

Studii efectuate în numeroase ţări arată că produsele cerealiere integrale, legumele, zarzavaturile şi fructele scad frecvenţa bolilor canceroase. Numeroasele reclame, pornind din interese pur comerciale, încearcă să convingă populaţia de foloasele suplimentării cu antioxidanţi şi cu vitamine sub forma tabletelor. Aşa ceva e cu totul inutil, uneori putând fi chiar dăunător. Nici o pastilă nu poate oferi ceea ce a aşezat Creatorul în fructe, zarzavaturi, legume şi cereale.

În afara vitaminelor, mai există o serie întreagă de substanţe bioactive, cel puţin la fel de importante pentru sănătatea noastră. Lumea plantelor furnizează un număr impresionant de substanţe active, aşa-numitele substanţe vegetale secundare, fitochimicale, care, printre altele, au o pu-ternică acţiune anticancerigenă. Iată câteva exemple: Licopenul din roşii, cu o puternică acţiune anticancerigenă, în special împotriva neoplasmului de prostată. Efectul protector începe cu 6 mg/zi. O roşie mijlocie conţine 3 mg. Se pare că licopenul din roşiile fierte e şi mai bine utilizat. Un pahar de suc de roşii conţine între 15 şi 30 mg. Fitosterinele, care se găsesc în seminţele de floarea-soarelui, nuci, alune, susan, scad riscul cancerului de intestin gros. Fenolii, care se găsesc în tărâţele cerealelor şi în nuci, împiedică dezvoltarea bacteriilor şi a virusurilor, au o acţiune antioxidantă şi un efect protector împotriva infarctului miocardic. Metastazele, adică răspândirea celulelor maligne, de la tumoarea primară la organe aflate la distanţă, cu dezvoltarea tumorilor secundare, constituie aspectul cel mai teribil al cancerului. Cu tot progresul tehnicilor chirurgicale şi al tratamentelor adjuvante, metastazele sunt cauza principală a prognosticului infaust (nefavorabil) şi a deceselor în bolile neoplazice. Studii recente au demonstrat că hrănirea animalelor de laborator cu produse de soia scade apariţia şi dezvoltarea metastazelor.

În multe boli în care este implicat aparatul cardiovascular, ca hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi ateroscleroza, există o diminuare a relaxării, a dilatării vasculare la diferite substanţe vasodilatatoare. Polifenolii din diferite vegetale, fructe şi nuci favorizează relaxarea vasculară, contribuind astfel la scăderea mortalităţii prin boli cardiovasculare.

Cum putem creşte imunitatea printr-o alimentaţie sănătoasă? Pentru o bună imunitate, se recomandă o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete, produse lactate şi cereale integrale. Totodată, se recomandă reducerea cantităţilor de sare şi evitarea grăsimilor animale. Principalele alimente care contribuie la creşterea sistemului imunitar sunt spanacul, morcovii, roşiile, nucile, peştele şi usturoiul. Consumând aceste alimente, se pot evita îmbolnăvirile provocate de slăbirea sistemului imunitar, respectând, în acelaşi timp, unul dintre cele mai importante sfaturi oferite de către Hipocrate: “Să faceţi din fiecare aliment un medicament !”

Claudiu COBUZ,  medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice,   doctor în ştiinţe me-dicale.email: [email protected]