CCR a decis: Abuzul in serviciu trebuie redefinit

Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca abuzul in serviciu ramane in Codul Penal, dar va trebui redefinit.
Practic, CCR a admis partial contestatiile referitoare la definitia acestei infractiuni.
Astfel, in articolul contestat la Curte, care prevede ca un functionar public poate fi condamnat la inchisoare daca isi indeplineste “in mod defectuos” atributiile, sintagma va fi inlocuita cu “prin incalcarea legii”.
Decizia este unanima si se aplica pentru viitor.
Dupa ce Curtea va motiva public decizia, ea va trebui pusa in aplicare de Parlament sau de Guvern in termen de 45 de zile. Concret, vor trebui sa fie modificate anumite prevederi din Codul Penal.
La sfarsitul lunii trecute, CCR nu a reusit sa ajunga la o concluzie, dupa opt ore de dezbateri si a cerut Parchetului General o situatie privind dosarele instrumentate care se refera la abuzul in serviciu.
Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, in asteptarea deciziei finale a CCR, ca ea ar putea schimba multe in activitatea institutiei pe care o conduce, pentru ca “functionarii publici si demnitarii vor fi lipsiti de orice responsabilitate”.
De asemenea, sefa DNA a spus ca persoanele condamnate cu executare pentru abuz in serviciu vor fi eliberate din inchisoare.
Daca in prezent sunt la DNA 7.200 de dosare, peste 3.000 dintre ele au ca obiect abuzul in serviciu, a explicat procurorul sef al DNA. Prin urmare, a spus Kovesi, “procurorii vor fi nevoiti sa inchida aceste dosare” iar prejudiciul nu va mai putea fi recuperat.
“Prejudiciul se ridica la 620 de milioane de euro numai din dosarele instrumentate anul trecut”, a punctat procurorul sef al DNA.
Spre deosebire de Kovesi, mai multi politicieni au cerut dezincriminarea abuzului in serviciu. Printre cei cercetati sau condamnati pentru comiterea acestei fapte se numara Marian Vanghelie, George Scripcaru, Titus Corlatean, Elena Udrea, Gabriel Oprea, Cristian Popescu Piedone, Nicusor Constantinescu, mai multi deputati sau presedinti de consilii judetene.
Intr-un interviu acordat marti, Augustin Zegrean, fost presedinte al CCR aflat la final de mandat, a declarat ca doar in 12 state UE se face inchisoare pentru aceasta infractiune, in schimb in multe altele nu.
CCR a avut in data de 24 mai pe ordinea de zi 8 sesizari de neconstitutionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal si articolul 13 (2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
O parte dintre ele au fost facute de fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, si de fostii presedinti de consilii judetene Nicusor Constantinescu si Gheorghe Bunea Stancu.
Cei care au facut sesizari au sustinut faptul ca notiunea de “abuz in serviciu” este neclar definita in Codul penal, astfel incat este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infractiunii.
Articolul contestat din Codul Penal prevede ca “fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.
Articolul din Legea nr.78/2000 prevede ca “in cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime”.