Nechifor și Donțu, alți doi candidați cu probleme la DNA pe listele PSD Suceava

După descinderile din mai 2015 ale procurorilor DNA în biroul președintelui de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, și după comunicatul de atunci al procurorilor DNA, care vorbeau despre contracte ilegale de peste 850.000 de euro  favorizate de Nechifor și despre șpăgi de 20.000 de euro încasate de fostul șef al CJ și de senatorul Ovidiu Donțu, nu s-au mai oferit noi amănunte în anchetă.Cu Eugen Bejinariu cap de listă pentru Camera Deputaților, pentru care DNA a cerut avizul de începere a urmăririi penale, și cu ceilalți doi corifei pesediști suceveni pe lista de așteptare a procurorilor anticorupție, candidații din eșalonul doi ai PSD Suceava pentru alegerile din 11 decembrie 2016 au deja visuri de eligibilitate. Plenul Camerei Deputaților dezbate și votează lunea viitoare cererea DNA în cazul Bejinariu  

 

Solicitarea DNA adresată Parlamentului pentru obținerea avizului de începere a urmăririi penale față de Eugen Bejinariu, deputat de Suceava și înscris drept cap de listă pentru un nou mandat pe lista electorală a PSD Suceava, readuce în actua­litate statutul altor doi candidați PSD înscriși în cursa electorală pentru alegerile din 11 decembrie 2016.
A trecut aproape un an și jumătate de la data de 7 mai 2015, când procurorii DNA, însoțiți de polițiști și caguliști, au descins în biroul președintelui PSD al Consiliului Județean de la acea vreme, Ioan Cătălin Nechifor, operațiune fără precedent până la acea vreme în județul Suceava. Cu acel prilej, opinia publică suceveană a aflat că prin favorurile oferite de Ioan Cătălin Nechifor, câteva firme privilegiate ar fi încasat zeci de ­mi­lioane de lei din contracte care vizează, în special, reparații de drumuri. Acuzațiile în dosar erau de luare și dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, mai multe firme au beneficiat în timpul în care județul Suceava a fost administrat de Ioan Cătălin Nechifor de contracte pe bani publici, cu sprijinul conducerii Consiliului Județean Suceava, dar și al unor par­la­mentari. In acest context a fost pomenit de către procurorii DNA și numele senatorului Ovidiu Donțu.
In prima zi de sâmbătă a lunii mai a anului trecut, procurorii DNA București au descins în 12 locații din județele Suceava, Botoșani, Iași și municipiul București pentru a ridica documente ­pri­­vitoare la nenumărate acte de corupție ce ar fi fost comise de Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare și dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Prima locație vizată de procurorii anticorupție a fost Consiliul Județean Suceava, Biroul de achiziții publice, dar și alte structuri din subordinea instituției, precum și sedii de firme.
Potrivit unui document lăsat să circule în spațiul public de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Ioan Cătălin Nechifor, președintele CJ Suceava, a solicitat în mod ilegal decontarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro către diverse firme, pentru lucrări de reparații sau reabilitări de drumuri. La un prim calcul al procurorilor DNA ar fi vorba despre peste 800.000 de euro. S-a mai transmis atunci de către procurorii anticorupție și faptul că administratorul SC Drumuri și Poduri SA Suceava, firmă aflată atunci în insolvență, acum în faliment, Ovidiu Călin, a obținut un comision în valoare de 160.000 de lei. Relevant a fost la acea dată, în opinia procurorilor, și faptul că activitățile executate de SC Drumuri și Poduri SA Suceava au fost preluate de la SC Transporturi Auto SA Botoșani, în urma intervenției directe a lui Cătălin Nechifor la nivelul administratorilor societății comerciale din județul Botoșani, în cursul lunii decembrie 2012.
20.000 de euro mită, contestată acum un an și jumătate de senatorul Ovidiu Donțu
Procurorii DNA arătau la vremea respectivă că din datele existente rezultă că președintele CJ Suceava ar fi asigurat sprijinul societății SC Transporturi Auto SA Botoșani pentru câștigarea contractului având ca obiect executarea lucrărilor privind modernizarea DJ 178 llișești – Ciprian Porumbescu, în valoare totală de 28.520.000 lei, deoarece a primit sume de bani de la Iulian Conțac, coordonator informal al SC Transporturi Auto SA Botoșani. Iulian Conțac i-ar fi  oferit lui Cătălin Nechifor și lui Ovidiu Donțu, senator PSD de Suceava, suma de 20.000 euro, pentru influențarea membrilor comisiei de licitație în ­ve­derea acceptării ofertei SC Transporturi Auto SA Botoșani ca fiind cea mai avantajoasă. Aceste fapte  întrunesc, considerau atunci procurorii anticorupție,  elementele constitutive ale infracțiunilor de luare și dare de mită. In plus, la data de 22 iulie 2013, Cătălin Ne­chifor și Ovidiu Donțu ar fi decis susținerea lui Cosmin Suciu, agent de vânzări al unei firme din București, în calitate de unic candidat la concursul pentru ocuparea postului de director adjunct gradul II în cadrul Oficiului Ju­dețean pentru Plăți, Dez­voltare Rurală și Pescuit (OJPDRP) Su­ceava.
La vremea respectivă, senatorul PSD de Suceava Ovidiu Don­țu, vizat în ancheta DNA alături de preșe­dintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, pentru luare de mită, a declarat că nu cunoaște persoana care i-ar fi oferit mita, nu cunoaște firma în discuție și nici membrii comisiei de licitație.
A trecut aproape un an și jumătate de la acea descindere. Explicațiile oficiale ale procurorilor anticoprupție în ceea ce privește suspiciunile de comitere a mai multor infracțiuni de către Ioan Cătălin Nechifor și Ovidiu Donțu, candidați pentru funcții de parlamentari din partea Partidului Social Democrat – Nechifor pe locul 3 în lista pentru Camera Deputaților, loc eligibil, iar Donțu pe locul 3 la Senat, neeligibil, dar important.
Faptul că DNA nu a punctat până acum în ceea ce îi privește pe cei doi candidați suceveni, optând deocamdată doar pentru o solicitare a urmăririi penale față de mult mai cunoscutul, la nivel național, Eugen Bejinariu, originar din Zamostea – Suceava, dar trăitor încă din fragedă pruncie în București, ne poate duce cu gândul că astfel de “surprize” ar putea să apară în perioada imediat următoare ori, de ce nu, să se constate că nu sunt destule probe în privința celor  doi candidați, Ioan Cătălin Nechifor și  Ovidiu Donțu, și ca atare nu trebuie să planeze asupra lor nicio bănuială. Cert este că în aceste zile, în partea a doua a listelor de candidați PSD din Suceava se refac calculele, recalibrându-se șansele pentru candidații considerați neeligibili acum, în situația “tristă” în care colegii lor cu mai mare notorietate își vor pierde statutul de parlamentar. (Neculai ROSCA)
 
Plenul Camerei Deputaților dezbate și votează lunea viitoare cererea DNA în cazul Bejinariu
Cererea DNA privind efectuarea urmăririi penale în cazul deputatului Eugen Bejinariu, acuzat de abuz în serviciu în dosarul Microsoft 2, va fi dezbătută și votată lunea viitoare de plenul Camerei. Biroul permanent al Camerei a decis marți convocarea plenului pentru lunea viitoare, de la ora 16,00, în cadrul ședinței urmând a se discuta cererea DNA cu privire la deputatul Eugen Bejinariu, potrivit unor surse parlamentare. Tot lunea viitoare, în jurul orei 14,00, se va reuni și Comisia juridică a Camerei, care trebuie să întocmească un raport în acest caz.
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a cerut luni sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003 — 2004, în legătură cu săvârșirea, pe vremea în care a deținut funcția ministerială, a infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, în dosarul Microsoft 2.
Procurorii susțin că Bejinariu, în calitate de ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, cu încălcarea dispozițiilor privind achizițiile publice, a inițiat și a susținut proiectele a două hotărâri de guvern (nr.1473/11.12.2003 și nr.470/01.04.2004), prin care s-a aprobat încheierea între Guvern și Fujitsu Siemens Computers GmbH a unui contract comercial de închiriere de licențe referitor la produsele Microsoft, invocându-se, în mod nereal, calitatea firmei de unic distribuitor pentru aceste produse, în scopul de a fi favorizată prin evitarea organizării unei licitații publice.