Localităţile din judeţ în care au loc cele mai multe tâlhării şi furturi din societăţi

O analiză a Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava cu privire la coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de municipiu/oraş/comună pentru judeţul Suceava pe anul 2014 ne arată că judeţul nostru are un indice de 5,5, care este sub media naţională. Pentru calcularea acestor coeficienţi au fost luate în calcul infracţiunile de tâlhărie şi furt din societăţi. In total anul trecut, în judeţul nostru, au fost comise 628 de astfel de infracţiuni. Acest număr a fost împărţit de numărul localităţilor din Suceava, respectiv 114, de unde rezultă şi coeficientul de 5,5, mai exact în medie în fiecare localitate din judeţ, în anul 2014, au fost comise 5,5 tâlhării şi furturi din societăţi.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, subcomisarul Ionuţ Epureanu, a explicat că „în grila de evaluare a riscului de securitate trebuie să se regăsească şi coeficientul de criminalitate specifică, raportat de Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Acest coeficient se calculează în funcţie de numărul de tâlhării şi furturi din societăţi comerciale. La nivelul judeţului Suceava, coeficientul este de 3,78, adică numărul total de furturi din societăţi şi tâlhării, împărţit la numărul localităţilor”.
Coeficientul de criminalitate specifică a devenit public după ce, în anul 2013, au fost publicate în Monitorul Oficial instrucţiunile privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Aceste instrucţiuni fac referire la o nouă meserie: evaluator de risc.Evaluatorul de risc trebuie să identifice ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora. Evaluarea riscurilor de securitate se face în cazul unor unităţi precum bănci, case de schimb valutar, Poştă, localuri de jocuri de noroc, case de amanet, magazine de arme şi muniţii, staţiile în care se comercializează carburanţi, mall-uri, casierii ale furnizorilor de utilităţi şi spaţii comerciale mari. În funcţie de particularităţile fiecărui spaţiu evaluat, evaluatorul calculează nivelul de risc şi propune măsurile necesare pentru reducerea acestuia.
Suceava, Rădăuţi şi Fălticeni – cele mai periculoase localităţi din judeţ
Conform graficului prezentat de IPJ Suceava, comunele Bălăceana, Bilca, Boroaia, Buneşti, Cacica, Crucea, Drăguşeni, Fundu Moldovei, Panaci, Saru Dornei, Ulma şi Vultureşti au un coeficient de criminalitate speficică scăzut, adică numărul de tâlhării şi de furturi din societăţi comerciale este mic. Acest lucru nu înseamnă că în localităţile respective nu există activitate infracţională, ci că sunt vizate mai mult locuinţele particulare, iar faptele acestea nu intră în calculul respectivului coeficient.
Comunele Savoda şi Vama, precum şi oraşul Vicovu de Sus au un coeficient de criminalitate mediu, iar localităţile Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Dorneşti, Fălticeni, Frasin, Gura Humorului, Pojorâta, Rădăuţi, Scheia, Suceava şi Vatra Dornei au un coeficient de criminalitate specifică ridicat. De departe însă, cel mai ridicat procent de criminalitate specifică din zonă este trecut în dreptul municipiului Suceava: 4272,72%. Adică zeci de tâlhării şi furturi din spaţii comerciale înregistrate pe parcursul anului 2014 în oraş. În acest clasament, municipiul Rădăuţi se află pe locul doi în judeţ, urmat de municipiul Fălticeni.
Dacă raportăm numărul de tâlhării şi furturi din societăţi la numărul de persoane din localitatea unde au fost comise, municipiul Rădăuţi se află pe primul loc cu o astfel de infracţiune la 187,6 locuitori, urmat de municipiul Vatra Dornei cu o infracţiune la 313,9 locuitori şi municipiul Suceava cu o infracţiune la 367,1 locuitori. (Constantin ZUZEAC)