Cronica unui blocaj anuntat

Alegerea pre[edintelui ]\rii reprezint\, în continuare, „cheia” încheierii acestei prelungite crize politice. Neav`nd împreun\ dec`t 59 de mandate (din necesarul de 61), partidele democratice vehiculeaz\ dou\ scenarii: modificarea articolului 78 din Constitu]ie [i alegerea pre[edintelui prin votul unui num\r mai mic de electori sau c`[tigarea a dou\ voturi „de aur”, prin atragerea/convingerea a minimum doi parlamentari comuni[ti s\ voteze candidatul ce va fi propus de c\tre for]ele pro-europene.

„Desprinderea de comunism, atunci c`nd nu este realizat\ prin revolu]ie, este îndelungat\, lent\ [i plin\ de dureri”, îmi declara un politician modovean, la Chi[in\u, dup\ anun]area rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

Scorurile electorale ale principalelor for]e politice din Republica Moldova vin s\ confirme acest lucru. Euforiei instalate în tab\ra for]elor democratice (care au alc\tuit Alian]a pentru Integrare European\) în seara zilei de 28 noiembrie – datorat\ anun]\rii unor exit-pool-uri ce s-au dovedit departe de realitatea de la urne – i-au luat locul, a doua zi, zeci de semne de întrebare, sentimente de nedumerire, team\, neîncredere.

Trebuie men]ionat, în context, c\ fiecare partid politic mai important din ]ara cuprins\ între Prut [i Nistru avea speran]e pentru ob]inerea unui procent mai mare de voturi dec`ât a fost ob]inut, realmente, la urne. Reprezentan]i ai Partidului Liberal mi-au declarat c\ se a[teptau la un procent de 20 la sut\ (a fost ob]inut doar jum\tate!), de la Partidul Democrat s-a emis speran]a pentru un procent de 16-18 la sut\ (realitatea a ar\tat doar 12 la sut\), iar cei de la Partidul Liberal-Democrat din Moldova se a[teptau la un procent de 30-35 la sut\, ob]in`nd în final circa 29 la sut\. De la comuni[ti am fost anun]at, într-o manier\ total neprotocolar\ [i lipsit\ de civiliza]ie, c\ speran]ele lor se îndreapt\ spre un procent de 40-45 la sut\.

De[i am crezut c\ acest din urm\ deziderat politic va fi respins cu hot\r`re de electoratul moldovean, iat\ c\ rezultatele finale ale alegerilor au ar\tat c\ R. Moldova înc\ mai are de luptat cu trecutul totalitar. PCRM r\m`ne principalul partid politic, c`[tig`nd 42 de mandate în viitorul Parlament, din totalul de 101. Dup\ reunirea noului legislativ moldovean, prev\zut\ s\ aib\ loc la maxim o lun\ de la scrutinul electoral, se va putea alc\tui guvernul, iar în aceast\ privin]\ s-au conturat mai multe scenarii. Cel mai credibil este cel al reunirii celor 3 partide democratice (PLDM, PD, PL) într-o nou\ alian]\ de guvernare, eventual cu p\strarea denumirii actuale – AIE. La ora c`nd scriem, democrat-liberalii [i liberalii moldoveni au anun]at c\ nu vor face nici un fel de alian]\ politic\ al\turi de comuni[ti, în vreme ce democra]ii lui Marian Lupu nu exclud o asemenea formul\, dac\ aceasta ar contribui la ie[irea din criza politic\ ce se perpetueaz\ la Chi[in\u de aproape doi ani.

Blocajul politic era, totu[i, previzibil pentru anali[tii ce au avut puterea s\ priveasc\ obiectiv situa]ia din R. Moldova. Din p\cate, o parte a electoratului moldovean prefer\ s\ r\m`n\ acas\, chiar dac\ se afl\ în fa]a unui moment decisiv pentru viitorul acestei ]\ri. Dac\ rata de participare la scrutin ar fi fost m\car cu 5 procente mai mare, probabil c\ triumful for]elor democratice ar fi fost complet. Pe de alt\ parte, unii electori moldoveni nu au puterea/curajul asum\rii propriului vot. De[i declar\ c\ au votat cu for]ele pro-europene, de fapt votul lor se îndreapt\ spre trecut, spre comuni[ti. Aceasta ar fi [i una din explica]iile e[ecului ambelor exit-pool-uri afi[ate la orele 21 în seara zilei de 28 noiembrie.

Alegerea pre[edintelui ]\rii reprezint\, în continuare, „cheia” încheierii acestei prelungite crize politice. Neav`nd împreun\ dec`t 59 de mandate (din necesarul de 61), partidele democratice vehiculeaz\ dou\ scenarii: modificarea articolului 78 din Constitu]ie [i alegerea pre[edintelui prin votul unui num\r mai mic de electori sau c`[tigarea a dou\ voturi „de aur”, prin atragerea/convingerea a minimum doi parlamentari comuni[ti s\ voteze candidatul ce va fi propus de c\tre for]ele pro-europene. De aceea, o propunere agreat\ de majoritatea politicienilor moldoveni ar fi în avantajul rezolv\rii c`t mai rapide a situa]iei men]ionate.

Perpetuarea acestui blocaj nu este v\zut\ cu ochi buni de Uniunea European\, care a transmis deja semnale clare în aceast\ privin]\. Nici Rusia nu dore[te un guvern [i o situa]ie politic\ fragil\ la Chi[in\u. C`t despre România, aceasta a[teapt\ continuarea demersurilor [i ac]iunilor pro-democratice, pro-europene ale oficialit\]ilor de la Chi[in\u [i îndep\rtarea, o dat\ pentru totdeauna, a sechelelor unui trecut ce împiedic\ pe mult prea mul]i români din st`nga Prutului s\ aib\ acces la adev\rul istoric. (Gelu IUTIS)