CAP SI PAJURA – Divizarea Europei

Un punct cheie este rolul B\ncii Centrale Europene, pe care Germania `l vede strict `n lupta contra infla]iei, `n timp ce ]\rile GIPSI, plus Fran]a ar vrea ca Banca de la Frankfurt s\ le acorde credite, s\ v`nd\ eurobonduri, s\ se implice `n combaterea recesiunii [i relansarea cre[terii.

Nu a trecut mult\ vreme [i iat\ c\ una dintre previziunile f\cute `ntr-o analiz\ anterioar\ tinde s\ se `ndeplineasc\. Este vorba despre divizarea zonei euro, prin desprinderea unui „superminieuroland” format din ]\rile nordice, `n frunte cu Germania, zon\ mai performant\ [i mai stabil\, care s\ fie capabil\ s\ gestioneze o moned\ puternic\, cum este euro, [i abandonarea ]\rilor sudice, s\ le spunem „]\rile GIPSI” (Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Irlanda), cu probleme mari privind datoriile publice, deficitele bugetare [i competitivitatea lor economic\, `n general. S-ar crea astfel [i de iure o Europ\ cu dou\ viteze, prin rescrierea tratatelor Uniunii, ceea ce ar corespunde mai bine realit\]ii.
Europa este abandonat\ `n criz\ [i de Asia (de, r\zbunarea colonialismului) [i de America, care are propriile probleme [i care s-a r\sucit cu totul spre ]\rile din Pacific, noul centru al lumii, unde poate g\si condi]ii mult mai avantajoase pe pie]e [i unde are rela]ii strategice cu China [i Japonia, elemente care o pot ajuta pe calea relans\rii. Prin urmare, Uniunea European\ pare sacrificat\ [i trebuie s\ se descurce singur\, ceea ce poate crea schisme multiple `n interior; [i nu e vorba doar de zona euro, cu cele 17 state ale sale, e vorba [i de celelalte ]\ri care r\m`n `ntr-o zon\ confuz\ din punct de vedere geoeconomic [i politic, un `ntreg spa]iu estic ce va fi nevoit s\ se reconfigureze, fie `mpreun\ cu cel sudic, fie separat.
S-au f\cut multe gre[eli `n Uniunea European\, care acum se pl\tesc. Este vorba despre nerespectarea criteriilor de la Maastricht [i primirea `n Euroland a multor ]\ri cu totul nepreg\tite (cum e Grecia). Altele au derapat dup\ aderare [i nu au fost pedepsite (cum e Irlanda). Apoi, desacralizarea marcant\ a societ\]ilor vest-europene a f\cut ca oamenii s\ cread\ c\ totul e posibil, i-a lipsit de o necesar\ etic\ a muncii [i a cump\t\rii. Pe urm\, s-au f\cut numeroase gre[eli `n materie de imigra]ie, apoi pie]ele au pedepsit birocra]ia excesiv\ a U.E., lentoarea sa `n adoptarea deciziilor. O mare gre[eal\ a fost lipsa de armonizare sau m\car de coordonare fiscal\, obligatorie mai ales odat\ cu introducerea monedei unice. {i tot printre erori, dup\ p\rerea mea, trebuie considerat\ [i respingerea Turciei, care ar fi deschis un nou „drum al m\t\sii” spre R\s\rit, [i a Rusiei, f\r\ resursele sale energetice, la pre]uri rezonabile, Europa fiind obligat\ la costuri mari [i compromisuri pe m\sur\. Altfel spus, Europa s-a autolimitat, de[i insuficient\ sie[i, a refuzat s\ se diversifice [i s\ devin\ cu adev\rat un juc\tor global. Apoi, Europa nu are armat\ – f\r\ NATO, dominat de americani, e `n aer cu securitatea. De asemenea, Uniunea European\ nu are o politic\ extern\ comun\ [i, `n general, c`nt\ pe prea multe voci. O alt\ gre[eal\ a fost men]inerea modelului s\u social hipercostisitor [i dup\ anii 1980, c`nd pie]ele s-au liberalizat [i dereglementat, concuren]a s-a ascu]it, produsele europene fiind prea scumpe datorit\ costurilor sociale incluse `n pre]uri [i alung`nd cump\r\torii spre produsele asiatice sau chiar americane, mai ieftine. Introducerea monedei unice nu cred c\ a fost o eroare `n sine, ci doar modul cum a fost f\cut\, cu referire mai ales la decuplarea politicii monetare unice de politicile bugetar-fiscale ale ]\rilor membre. Poate c\ mai s`nt [i alte gre[eli, dar cred [i [i acestea s`nt mai mult dec`t suficiente pentru a explica situa]ia actual\.
Cazul cel mai elocvent e Belgia, gazda majorit\]ii institu]iilor europene [i euroatlantice, care de mai bine de un an nu reu[e[te s\ se doteze cu un guvern. Extrapol`nd, cam a[a stau lucrurile [i la nivelul institu]iilor [i politicilor europene. I-am v\zut pe pre[edintele Uniunii Europene, Rompuy, [i pe pre[edintele Comisiei Europene, Barosso, alerg`nd cu jalba-n pro]ap la Washington, `ns\ dup\ felul relaxat `n care i-a primit Obama nu cred c\ au reu[it mare lucru. Oricum, un nou plan Marshall pentru Europa nu mai e posibil, dar conteaz\ mult [i semnalele date pie]elor. Un alt punct cheie este rolul B\ncii Centrale Europene, pe care Germania `l vede strict `n lupta contra infla]iei, `n timp ce ]\rile GIPSI, plus Fran]a ar vrea ca Banca de la Frankfurt s\ le acorde credite, s\ v`nd\ eurobonduri, s\ se implice `n combaterea recesiunii [i relansarea cre[terii. Dup\ ce reprezentantul Germaniei a refuzat s\ preia conducerea BCE, aceasta a revenit unui italian, Mario Draghi, fostul Guvernator al B\ncii Centrale a Italiei, dar capacitatea sa de decizie este limitat\. O Italie `n care se joac\ acum, dup\ p\rerea mea, viitorul Europei a ajuns s\ se `mprumute cu 8% dob`nd\, cresc`ndu-[i datoria public\ la aproape 2000 de miliarde de euro, sau 130% din PIB. Noul premier, Mario Monti, a anun]at m\suri dure de austeritate, dar e de demonstrat gradul de suportabilitate social\ al respectivelor m\suri, italienii nefiind foarte r\bd\tori din acest punct de vedere. Banca Central\ European\ a fost nevoit\ s\ creasc\ dob`nda de referin]\ la 4%, pentru a `nt\ri euro, dar asta nu a ajutat competitivitatea zonei, c`t\ vreme `n Japonia aceast\ dob`nd\ este 0, iar `n S.U.A., 1%. Prin urmare, BCE are capitaluri destul de importante, `ntrebarea e ce va face cu ele?
Sigur, dac\ se va `nt`mpla, divizarea zonei euro va fi una controlat\. }\rile GIPSI vor putea s\-[i aprofundeze leg\turile cu Maghrebul, `n cadrul Uniunii Mediteraneene, dar le va fi aproape imposibil s\-[i ramburseze datoriile. ~n acest timp, noi tot anun]\m pe toate canalele c\ vrem s\ intr\m `n spa]iul euro `n 2015. Ar fi cazul ca cineva s\ le spun\ autorit\]ilor c\ nu e momentul. Nu ar fi avantajos nici pentru noi, dar, chiar de-ar fi, cine ne prime[te? S`ntem, `nc\ o dat\, c`t se poate de inadecva]i.

Tiberiu BR|ILEAN