Ceremonie de comemorare a evreilor deportați cu 80 de ani în urmă în Transnistria

Ambasadorul Israelului, E.S. David Saranga a depus coroane de flori, alături de autoritățile locale sucevene, la stația CFR Burdujeni, și a declarat că a venit în principala gară din Municipiul Suceava pentru a onora memoria sutelor de mii de evrei deportați, torturați și uciși în timpul Holocaustului din România.

Astfel, în după amiaza zilei de joi, 22 aprilie, la Gara Burdujeni, a avut loc o ceremonie în memoria evreilor deportați din Bucovina, la care au participat E.S. Ambasadorul Israelului în România David Saranga, ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu, președintelui Consiliului Județean Suceava Gheorghe Flutur și primarului municipiului Suceava Ion Lungu – urmată de declarații de presă din partea acestora – dar și de cele ale liderului comunității evreiești din județul Suceava, prof. Sorin Golda și prefectul Iulian Cimpoeșu.

Nu a fost întâmplătoare alegerea Gării Burdujeni, ci s-a vrut a marca faptul că „pe 9 octombrie 1941 de aici, din gara de la Suceava, a plecat primul transport cu evrei spre Transnistria”, după cum s-a exprimat E.S. David Saranga. De fapt, după cum a precizat președintele comunității evreiești din Suceava, Sorin Golda, a menționat în discursul său că sunt montate plăci comemorative în tote gările din județul Suceava de unde au fost deportați evrei și că autoritățile locale țin să nu se uite acest eveniment tragic din istoria poporului evreu cât și a poporului român.

„Din Bucovina, 21.845 de evrei au fost deportați în Transnistria. Este un adevăr dureros, însă trebuie cunoscut faptul că Guvernul României condus de mareșalul Antonescu a ordonat în 1941 exterminarea populației evreiești prin foamete, convoaie ale morții și deportați în ghetouri și lagăre de muncă. Ei au fost înghesuiți în trenuri de marfă, lăsați fără mâncare și apă”, a spus diplomatul israelian adăugând că evreilor deportați le-au fost distruse și documentele pentru a le fi ștearsă până și identitatea comunității lor, o comunitate despre care exista stima care datează încă din anul 1473.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a spus că în Suceava este o comunitate evreiască dintre cele mai vechi din regiune și putem vorbi de un exemplu de bună înțelegere. „Putem învăța din greșelile marilor crize ale umanității. În urmă cu 80 de ani peste 90.000 de suceveni au plecat din această gară fără să știe dacă vor mai reveni acasă”, a spus Bogdan Gheorghiu adăugând că ambasadorul a venit în Bucovina la insistențele sale și că acum acesta recunoaște că nu regretă faptul că a venit.

Totodată, și liderul comunității evreiești din județul Suceava, Sorin Golda a mai declarat că acum Bucovina este o mini-Europă în care toate comunitățile trăiesc în armonie, dar a menționat și faptul că a avut în familie cazuri de persoane deportate în Transnistria și că aceste persoane sunt reprezentanții cei mai buni împotriva antisemitismului pentru că ei știu cu adevărat realitatea pe care au trăit-o.

Referitor la antisemitism, ambasadorul Israelului în România a specificat destul de clar că nu trebuie tolerați în societate cei care susțin într-o formă sau alta pe „criminalii Holocaustului”, la fel cum nu doar manifestările antisemite, dar și modul în care societatea – inclusiv autoritățile și liderii de opinie – răspunde la evenimente antisemite care au loc într-o țară este un mod de a măsura gradul de antisemitism. Totuși, diplomatul israelian apreciază faptul că România este o țară care depune eforturi de a promova memoria Holocaustului și de a-și asuma responsabilitatea pentru trecut.

Este de remarcat faptul că reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Iulian Cimpoeșu a amintit la rândul său și faptul că Suceava a avut la acea vreme nu doar antisemiți, dar și oameni care au ținut partea evreilor. Cum era de așteptat, s-a referit la patru persoane declarate „Drepți între popoare”, adică acei oameni care, nefiind evrei, au sprijinit comunitatea evreiască în acea perioadă a Holocaustului. Primul este remarcabilul primar de la acea vreme al Cernăuților, Traian Popovici – născut în localitatea suceveană Udești. Au fost evocați însă și Ioan T Popescu și Ion Hâj din zona Rădăuțiului, alături de familia Valerian și Minodora Beleca din Gura Humorului. „Nouă nu ne rămâne decât să nu uităm toate aceste sacrificii și ceea ce a însemnat Holocaustul pentru istoria omenirii și să se depunem toate eforturile ca un astfel de lucru să nu se mai poate întâmpla niciodată”, a spus Iulian Cimpoeșu.

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a ținut să rememorize faptul că respectivele plăcuțe comemorative au fost puse cu cinci ani în urmă și a fost un eveniment la care el a fost de față și că a venit cu plăcere și recunoștință la acest moment de aici. „În urmă cu cinci ani, în județul Suceava, puneam aceste plăcuțe pentru a aduce aminte istoria dură și nedreaptă pe care au trăit-o acești concetățeni ai noștri cu care am avut o armonie deplină în județul Suceava”, a spus Gheorghe Flutur.

Pe de altă parte, cu un discurs ancorat în realitățile cotidiene, primarul Ion Lungu i-a transmis ambasadorului că își dorește ca și Suceava să preia exemplul Israelului în ceea ce privește vaccinarea împotriva Covid-19 și să se ajungă la o imunizare de peste 50 la sută în oraș până în toamnă. Edilul i-a mai spus diplomatului israelian că este „lăudăros” și că este de 17 ani primar al Sucevei, iar singurul loc unde este scris numele lui este la Sinagoga Gah din oraș pentru contribuția la renovarea acesteia. Mai mult, el i-a spus ambasadorului că este un fan al a acestuia și i-a spus că Suceava este înfrățită cu orașul palestinian Betleem și că a fost foarte aproape de o înfrățire cu Haifa sperând că se va reuși cu ajutorul ambasadorului să se ducă la bun sfârșit acest proiect. (D.P.)