Traian Băsescu: Acordul fiscal european nu îi va afecta pe români

Traian Băsescu a susţinut o coferinţă de presă la Palatul Cotroceni pe tema summit-ului recent de la Bruxelles şi a Acordului fiscal european convenit acolo.
Iata principalele declaraţii ale presedintelui:
Vreau să vorbesc mai mult pentru români şi mai puţin pentru politicieni, subiectul Uniune este mai puţin discutat la noi.
Ar trebui să vedem dincolo de moneda cum a funcţionat Uniunea Europeană dincolo de moneda europeană. Unul din piloni a fost pactul de stabilitate şi creştere, criteriile de la Maastricht. Deşi limitele de 3% deficit şi grad de îndatorare 60% figurau în pact, respectarea acestor criterii se baza pe anumite elemente: responsabilitatea individuală a statelor membre. Un alt element care funcţiona cu privire la aplicarea Tratatului era eventuale presiuni ale Comisiei. Iar dacă era un motor eficient era doar pentru statele în afara zonei euro, care-şi propuneau să intre în zona euro. Era singurul element coercitiv. România a fost avertizată din 2007 cu privire la riscurile de depăşire a deficitului, au fost doar nişte avertismente ale comisiei, nişte supărări ale comisarului Almunia şi atât. Aici mai este un element extrem de important care trebuie spus, atât în foclorul politic s-a instalat cifra magică 3. Dacă îl ai, eşti în regulă. Cine citeşte Pactul va vedea că există obligaţia de a fixa un deficit structural maxim de 0,5% cu bugete excedentare. Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la această criză de neîncredere în statele din zona euro a fost ascunderea miezului Pactului.
Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost agenda Lisabona, cu obiective care vizau calitatea politicilor economice. Din păcate, nici agenda Lisabona nu a avut elemente de coerciţie faţă de statele care nu respectau aceste prevederi.
Acum, ce vreau să subliniez. Ceea ce am spus nu este o critică, ci o informare de ce am ajuns aici. Atât s-a putut atunci din punct de vedere politic. În acelaşi timp, trăgând o concluzie, putem spune că această criză ne-a făcut să descoperim că avem nişte probleme. Disciplina bugetară nu este suficientă. Vă dau exemple care nu pot fi tăgăduite. Spania, un premiant al încadrării cu deficit de 3%, Irlanda. Nimeni nu a spus Spaniei şi Irlandei, aveţi creşteri în buget de dezvoltarea excesivă a băncilor. Structural economiile au rămas cu probleme extrem de mari. Nu a observat nimeni că s-a ajuns la datorii publice enorme, care acum pe vreme de criză, nu au lăsat statelor niciun fel de manevră pentru a-şi finanţa bugetul de stat.
Uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală şi economică. Aceste măsuri care urmează să intre în vigoare, obligatorii pentru statelor euro şi voluntare pentru cele care nu sunt în zona euro, acest efort s-a materializat în Acordul de uniune fiscală. Prin acest acord, se realizează câteva lucruri: un răspuns european la criză şi la deficienţele prezentate anterior. O destrămare a Uniunii ar învia naţionalismul comercial, monetar.
Al treilea element al Consiliului este adoptarea de mecanisme de supraveghere care să împingă Ununea spre politici de calitate. Este esenţial ca politicile din fiecare stat membru să fie supravegheate, iar atunci când nu sunt de calitate, Comisia Europeană să poată sancţiona. E o măsură destinată să pună capăt populismului.
Până la urmă miza ultima nu este delegarea de competenţe către Bruxelles. Nimeni nu a avut ca obiectiv hai să ne spălăm pe mâini la nivel naţional. Acesta e mijlocul prin care poate exista o supraveghere a politicilor corecte ale statelor. Este esenţial ca toate statele să dezvolte politici economice sustenabile. Modul cum se vor desfăşur lucrurile în Uniune are şi darul ca în zona euro să nu fie ţări care nu duc politici de calitate, dar se ascund acolo în marea familie euro sau a Uniunii Europene.
Un alt element decis este legat de revenirea la normalitate prin cele trei măsuri care vizează punerea în valoare şi respectarea Acordului de la Maastricht. Menţinerea bugetelor sau în surplus, având un deficit structural mai mic de 0,5%.  Un alt mijloc de asumare a responsabilităţii încadrare în deficitul maxim de 10% sau excedent este legat de înscrierea acestei regulii în constituţii sau într-un act echivalent. Această obligaţie trebuie realizată până la 31.12. 2012. Pentru a se preveni orice aranjament local modul în care va fi introdus în legislaţia internă va fi analizat şi aprobat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Ea va fi singur care va da verdictul.  În sfârşit, obligaţia ca toate statele membre ale UE, cu accent deosebit pe statele zonei euro, să revină la deficite de maxim 0,5% şi la un nivel de îndatorare de maxim 60% în conformitate cu un acord stabilit de Comisia Europeană. Toate statele UE am convenit că singura structură neutră care poate controla este Comisia Europeană. Noi nu suntem în situaţia de a avea în astfel de programe. Ne îndreptăm spre 2013 spre deficit 0. Ştiu că este criticabil ca pe vreme de criză să ai un deficit zero, dar preţul la care ne puteam împrumuta este prea mare.
Deficitul de 0,5% ca fiind un deficit maxim revine în forţă ca o chintesenţă a revenirii la o situaţia normală a nivelului de îndatorare a statelor. Se va trece la o politică de reducere a datoriilor, cu costurile de rigoare: reduceri de salarii, pensii, îngheţare a lor, reducere a cheltuielilor.
Cred că a fost o intervenţie lungă şi plictisitoare. Ce cred că trebuie să evităm în România este o dezbatere în necunoştinţă de cauză, ne-am dovedi incapabili să înţelegem realităţile Europei.
Eu mi-am asumat informarea că România va adera la acest Acord, dacă Parlamentul va avea altă abordare…
În mod categoric, cu partidele politice le-am invitat miercuri la dezbateri. Sper ca Guvernul, Parlamentul să aibe dezbateri peste tot.
Atât UE şi FMI nu au nimic împotrivă dacă în execuţia bugetară ajungem la un 2,4% pe cash. Diferenţa de la 1,9% la 2,4% trebuie să o împrumutăm. Dobânzile la credite sunt de circa 8%. Asta face inoperant un împrumut. Prima de asigurare a împrumuturilor a explodat. Trebuie să împrumutăm 13,5 md de euro pentru a rostogoli datoriile, deficitul de 1,9 ne duce la o sumă totală că trebuie să împrumutăm 16 md. de euro. Nu sunt datorii făcute de acest guvern.
Cred că opoziţia a făcut o confuzie între un acord interguvernamental şi un tratat al Uniunii. Nu suntem în această situaţie. Aici discutăm de un acord interguvernamental pentru că nu s-a putut modifica Tratatul, nu s-a putut obţine consensul. Nu contează cum îl adopţi, partea care Consiliul vrea să o evite cum poţi să-l modifici.
Pactul fiscal nu modifică nimic. Bugetul de stat al României pe 2012 rămâne aşa cum este.  Cred că nu îl afecta în niciun fel, nici în plus, nici în minus. Îi va garanta că va trăi într-o UE care nu va culege efectele globalizării, iar ţara lui să-i taie pensiile şi salariile.
Cât timp stai în parametrii, rămâi în fiscalitatea pe care o ai. Noi nu vom fi dispuşi la cedări. Nu s-a pus problema unei fiscalităţi unice. Deocamdată fiscalitatea rămâne o chestiune suverană.
Aderarea noastră la acest acord este in interesul României. Nu s-a obţinut uşor. Se viza doar un acord pentru statele din zona euro, am fost cel mai preocupat din zona non-euro ca şi România să aibă acces acolo.
Acolo nu e loc de improvizaţii juridice, acolo nu se va duce nu ştiu ce avocat, sau nu ştiu ce fost procuror ajuns în politică. Nu ar trece de Curtea de Justiţie a UE altă soluţie decât prin Constituţie. Opinia mea este că nu avem soluţie decât prin Constituţie.
Asta e, Europa Unită…