România Liberă: Mugur Isărescu, note informative la Securitate sub numele de cod „Manole”

reportersite
07 martie 2017, 11:25

„Sursa Manole“. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe, scrie  România Liberă.

isarescuInvestigația publicată de România Liberă în ediția de marți aduce dovezi potrivit cărora actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.”

Isărescu a fost acuzat în numeroase rânduri de colaborări cu Securitatea, însă nu au fost descoperite dovezi până în prezent.

Articolul, semnat de jurnaliştii Cătălin Prisacariu şi Petru Zoltan, cuprinde copii ale unor documente care ar dovedi colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea.

„Turnătoriile sursei Manole vizau, în special, diplomaţi străini de la Bucureşti, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomaţi, cel mai des întâlniţi erau cei americani şi britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele” pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unităţii Militare 0195″, scriu jurnaliştii de la România Liberă.

UM 0195 era indicativul Contraspionajului Centralei de Informaţii Externe.

Unul dintre documente, din 1979, conţine chiar numele real al sursei Manole: Isărescu Constantin Mugurel, angajat al Institutului de Economie Mondială.

Materialul din România liberă prezintă, în facsimil, mai multe note care ar fi fost semnate de Mugur Isărescu, printre care o notă cu „aprecieri pozitive” despre fostul coleg al lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială, Eugen Dijmărescu.

„Într-una din aceste note apare şi un actual europarlamentar: Ioan Mircea Paşcu, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi problema naţională de lângă Academia Ştefan Gheorghiu. Acesta, ca şi „Manole” şi câţiva jurnalişti, participa la un eveniment al ambasadei britanice de la Bucureşti, descris cu lux de amănunte de turnătorul Isărescu”, arată materialul din România Liberă.

Isărescu neagă acuzaţiile, considerându-le insinuări, „noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceiaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea”, noteaza news.ro.

Oficialii BNR au transmis drept răspuns un fragment dintr-un interviu acordat Jurnalului Național în luna februarie.

„ Activitatea mea de dinainte de ’89 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (…); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanța şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (…)

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de aşa ceva! Este adevărat că statutul neconvenţional al IEM impunea salariaţilor o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioada cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomaţi, şi am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, aşa cum era atunci, al instituţiilor statului. Şi cu referinţe pe care angajaţii le scriau între ei că garanţii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalităţii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă aşa-zisă referinţă nu poate fi decât un prefabricat, aşa cum au fost multe pe această tema din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat şi rasverificat. Aşa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lungă lista de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceeaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea,” declara guvernatorul BNR.