Parlamentul catalan a proclamat independența regiunii

Parlamentul de la Barcelona a votat, vineri, o declarație prin care declară independența regiunii față de Spania. Decizia a fost luată cu 72 de voturi pentru, 10 împotrivă și două abțineri.

Moţiunea a fost înaintată de deputaţi ai formaţiunilor Junts pel Si (Uniţi pentru Da) şi CUP, partidul de extremă stânga aliat al lui liderului catalan Carles Puigdemont, care împreună au o majoritate în parlamentul regional, şi prevede ‘constituirea unei republici catalane ca stat independent, suveran, democratic şi social’.
Carles Puigdemont, a anunţat joi seară că nu va convoca alegeri anticipate, sugerate de Madrid pentru dezamorsarea crizei, şi că lasă parlamentul regional al Cataloniei să ia o decizie cu privire la declararea independenţei acestei provincii spaniole, în virtutea referendmului din 1 octombrie, considerat ilegal de guvernul spaniol. Acesta din urmă i-a cerut de două ori ultimativ premierului catalan să renunţe explicit la autoproclamarea independenţei, în caz contrar va fi activat articolul 155 din Constituţia Spaniei, respectiv suspendarea autonomiei Cataloniei.
Madridul i-a cerut de două ori premierului catalan să renunțe explicit la autoproclamarea independenței, ameninândă că, în caz contrar, va activa articolul 155 din Constituția Spaniei, care permite suspendarea autonomiei Cataloniei.
Premierul spaniol cere destituirea întregului guvern catalan, la Generalitat, prezidat de Carles Puigdemont, și a altor 13 ‘consilieri’, dintre care unul, Santi Vila, responsabil cu întreprinderile, a demisionat joi seară, scrie Agerpres.
Funcțiile guvernului catalan vor fi exercitate de ‘organe create în acest scop de guvernul național’, dar, ‘în principiu, de către ministerele (naționale) atât timp cât va dura această situație excepțională’, a explicat Rajoy.
El a cerut camerei legislative superioare să-l autorizeze să dizolve parlamentul catalan și să convoace noi alegeri ‘în termen de șase luni după votul Senatului’, competență ce revine în mod obișnuit șefului guvernului regional.
Guvernul conservator de la Madrid mai cere Senatului puterea de a numi, demite sau înlocui responsabili în toate organismele și entitățile care depind de Generalitat.
Poliția catalană — cei 16.000 de Mossos d’Esquadra — va fi plasată sub autoritatea directă a guvernului central.
Premierul Rajoy solicită chiar ca, ‘în cazul în care va fi necesar’, membrii poliției autonome să poată fi ‘înlocuiți de efective ale forțelor de securitate ale statului’, adică poliția națională și Garda civilă.
În ce privește finanțele, guvernul de la Madrid le-a plasat deja sub sechestru în septembrie, în tentativa — fără succes — de a împiedica desfășurarea referendumului de autodeterminare, interzis de justiție. El mai cere în prezent autoritatea de a exercita competențele financiare, bugetare și fiscale necesare pentru a se asigura că niciun euro din impozitele locale ori sumele transferate de Madrid regiunii nu vor fi folosite pentru finanțarea demersurilor de secesiune.
În plus, guvernul central vrea să își asume ‘funcțiile Generalitat a Cataloniei în materie de telecomunicații și servicii digitale’, ceea ce implică controlul asupra Centrului de telecomunicații și de tehnologii ale informației (CCTI), care coordonează toate sistemele informatice ale guvernului regional.
Televiziunea și radioul publice (TV3 și Catalunya Radio) vor trece, la rândul lor, sub controlul guvernului central, pentru a garanta ‘transmiterea unei informații fiabile, obiective și echilibrate’.
În ce privește parlamentul catalan, guvernul cere punerea sub tutelă a activității acestuia, un legislativ regional în care partidele separatiste dispun din 2015 de o majoritate de 72 de mandate din totalul de 135.
Acești deputați au aprobat la 6 septembrie legea de organizare a referendumului de independență (desfășurat la 1 octombrie), lege anulată ulterior de Curtea Constituțională, ale cărei competențe nu le mai recunosc.
Ei ar putea proclama formal vineri independența Cataloniei, în baza unei a doua legi votate și anulate, de asemenea.
Mariano Rajoy mai cere puterea de a desemna ‘o autoritate’ care să aibă la dispoziție 30 de zile pentru a verifica că niciun text de lege și nicio inițiativă parlamentară nu contravin măsurilor vizând preluarea sub control a Cataloniei.
După destituirea lui Carles Puigdemont, parlamentul catalan nu va mai putea să procedeze nici la alegerea, nici la numirea unui succesor.