Guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea retrocedărilor

Guvernul şi-a asumat miercuri răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea privind compensarea ori restituirea proprietăţilor confiscate de stat înainte de 1989, textul actului normativ fiind agreat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a avut pe rol un număr imens de dosare vizând retrocedările, acuzând că acestea îi afectează activitatea.
Şedinţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în care Guvernul îşi asumă răspunderea pe legea restituirii proprietăţilor s-a desfăşurat, miercuri, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a 401 de parlamentari.
Victor Ponta a declarat, în faţa Legislativului, că Guvernul a primit din partea unor parlamentari amendamente absolut ruşinoase şi care au evidenţiat inclusiv o abordare comunistă, fiind inacceptabile.
Este pentru prima dată când Guvernul Ponta îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului.
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat, marţi, că democrat-liberalii vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul de lege privind restituirea proprietăţilor. Acelaşi anunţ l-a făcut la începutul săptămânii şi preşedintele Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu.
Premierul Victor Ponta a arătat, pe 12 aprilie, că în ultimii ani, în România, au fost soluţionate 27.000 de dosare pentru despăgubire, dar numărul de noi cereri care trebuie rezolvate este de aproximativ 200.000. El a menţionat că dintre cele 27.000 de dosare soluţionate, doar în cazul a 13.000 s-au acordat despăgubirile, iar pentru 14.000 urmează să fie date în baza legii noi.
Victor Ponta a atras atenţia asupra fenomenului cesionării drepturilor litigioase, adăugând că 26.200 de proprietari şi urmaşi ai proprietarilor au primit şase miliarde de lei, iar o mie de “samsari” au primit 7 miliarde de lei. În opinia sa, adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi, încurcaţi în tot felul de reglementări birocratice, ceea ce a dus la vânzarea drepturilor litigioase către cesionari, consideraţi “samsari imobiliari”.
Premierul a semnalat că 60% din despăgubirile acordate până în prezent, în valoare totală de opt miliarde de lei, au vizat 415 dosare, în timp ce 5,5 miliarde de lei s-au acordat unui număr de 27.000 de persoane.
Pe de altă parte, premierul a atras atenţia că doar 25% dintre beneficiarii retrocedărilor au fost din România, în timp ce 75% din afara ţării, ceea ce a provocat un important export de capital. Astfel, 3 miliarde de euro au ieşit din România prin intermediul beneficiarilor din afară, iar cei din România au primit un miliard de euro. Guvernul estimează că ar mai avea de restituit opt miliarde de euro, pentru a soluţiona definitiv problema retrocedărilor.
În ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor, premierul a arătat că suma cea mai consistentă a despăgubirilor s-a acordat pentru terenurile din intravilan şi pentru cele care în urmă cu 70 de ani erau în afara oraşelor, dar care au fost transformate în ultimii ani în intravilan.
Referitor la clădiri, 9.000 au fost restituite foştilor proprietari, dintre care 2.000 erau ocupate de instituţii publice – muzee, şcoli, spitale. În plus, există solicitări de retrocedare pentru clădiri importante, printre care Facultatea de limbi străine, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Liceul Dinu Lipatti şi Liceul de Artă Nicolae Tonitza din Bucureşti, Colegiul Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul teologic Curtea de Argeş, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia.
În această privinţă, CEDO a recomandat ca destinaţia imobilelor ce trebuie retrocedate şi care găzduiesc şcoli sau spitale să fie menţinută doar şapte – zece ani, în contextul în care proiectul iniţial al legii retrocedărilor elaborat de Guvernul Ponta prevedea ca termenul să fie de 20 de ani. Ponta a precizat că, în consecinţă, va trebui realizat un program conform căruia şcolile şi spitalele ale căror clădiri urmează să fie retrocedate să beneficieze de noi sedii. El a subliniat că impozitul de 85% impus celor care cumpără drepturi litigioase este acceptat de CEDO.