Friday , December 9 2022

Ce sacrificii fac romanii pe timp de criza

Cheltuielile pentru bunuri de larg consum au scăzut anul trecut cu 5%, în lei, faţă de 2009, produsele de îngrijire personală, tabletele de ciocolată şi băuturile fiind cele mai afectate, în timp ce articolele de îngrijire a locuinţei şi alimentele au suferit cele mai mici pierderi, potrivit GfK.
În prima jumătate a anului, declinul înregistrat a fost de 4%, pentru ca în a doua parte, odată cu înăsprirea măsurilor de austeritate, scăderea să fie mai accentuată, de 6%.
“Încercând să se adapteze contextului economic deloc favorabil, consumatorii au redus din volumul coşului de cumpărături. În 2010 ei şi-au făcut cumpărăturile mai rar şi, în acelaşi timp, au renunţat la produsele de răsfăţ”, a declarat, într-un comunicat Raluca Răschip, consumer goods director GfK România.
Cel mai mult au fost reduse cheltuielile cu produsele de îngrijire personală, în monedă naţională scăderea fiind de aproape 11%. Printre categoriile cu cele mai drastice reduceri în volum se numără deodorantele (-19%), şamponul (-14%), dar şi pasta de dinţi şi săpunul de toaletă (-12% fiecare).
Segmentul băuturilor a urmat de asemenea un trend descendent în 2010, de 6%, cu o contracţie mai puternică în a doua jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent (9% faţă de 3% în primele şase luni).
Printre categoriile care au înregistrat scăderi în volum mai accentuate la nivelul întregului an se numără sucurile naturale, carbogazoase şi berea, ca urmare în special a scăderii numărului de gospodării consumatoare.
Analiza pe principalele categorii de bunuri de larg consum arată că segmentul produselor alimentare de bază şi cel al produselor de îngrijire a locuinţei au fost cel mai puţin afectate, valoarea cheltuită fiind cu 3%, respectiv 4% mai mică. În segmentul produselor alimentare, tabletele de ciocolată se remarcă totuşi printr-o scădere mai accentuată, de 17%.
În 2010, comerţul modern a atras 45% din cheltuielile gospodăriilor pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de 2009. Atât hipermarketurile, cât şi discounterii au înregistrat evoluţii pozitive, importanţa fiecăruia dintre aceste formate crescând cu câte un punct procentual. Supermarketurile se află pe un trend descendent (pierzând 8 puncte, în valoare, faţă de 2009), fiind cele mai afectate de scăderea frecvenţei de cumpărare.

Vezi si

Ambasadorul României în Austria, chemat în ţară pentru consultări

Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară pentru consultări, această decizie …