Băsescu: România vrea să ia parte la eventuale negocieri pentru soluţionarea crizei din Crimeea

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că, dacă la Bruxelles se decide crearea unui format de negocieri pentru soluţionarea crizei Rusia-Ucraina, atunci România trebuie să ia parte la acest format. Băsescu participă, joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European pe tema situaţiei din Ucraina, unde şefii de stat şi de guvern din UE urmează să aibă şi discuţii cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord în privinţa răspunsului pe care îl vor da Moscovei, după invadarea Crimeei.
Liderii statelor UE participă azi la Bruxelles la un Consiliul European special pe tema crizei din Ucraina şi trebuie să ajungă la un acord în privinţa răspunsului pe care îl vor da Rusiei. În vreme ce unele state, precum Marea Britanie, Suedia şi Polonia, dar şi alţi membri din estul UE ar susţine un răspuns mai dur pentru Moscova, Germania se pronunţă mai degrabă pentru negocieri şi mediere.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi dimineaţă, că SUA şi Marea Britanie, ca semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, ce garantează integritatea şi suveranitatea Ucrainei, trebuie să negocieze cu Rusia pentru detensionarea crizei din Crimeea. Şeful statului spune însă că, dacă se decide un format de negocieri pe tema crizei, atunci România trebuie să facă parte din acest format.
“În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a declarat Traian Băsescu.
Unul dintre argumentele preşedintelui: 400.000 de cetăţeni ucraineni, vorbitori de limbă română, trăiesc în ţara vecină, pe locul doi după minoritatea rusă.
“Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România cel mai apropiat stat membru al UE, de Crimeea, distanţa este de doa 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim până la frontierele României”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.
El a ţinut să mai menţioneze că România este, prin frontiera estică, la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria.
“Nu în ultimul rând, România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze prin interconectorul cu Ungaria, unde putem primi gaze şi din Norvegia”, a spus preşedintele României.
Traian Băsescu a mai afirmat că România poate fi un “participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere”, considerând că “interesul naţional al României este să fie implicată, plecând şi de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene”.
“În opinia mea pe care o voi exprima în Consiliu, situaţia din Ucraina pleacă de la câteva premise. Prima e legată de existenţa memorandumului de la Budapesta, în care trei state – SUA, MArea Britanie şi Federaţia Rusă, se constituie în garanţi ai independenţei şi suveranităţii Ucrainei asupra teritoriului său. Dincolo de Carta ONU şi legislaţie internaţională, credem că primele două state care trebuie să negocieze sunt SUA şi Marea Britanie în urma angajamentului”, a spus Băsescu.
“O altă premisă de la care plecăm în poziţia României este existenţa acordului bilateral între Ucraina şi Rusia, cu privire la staţionarea unor structuri militare ale Rusiei în Ucraina până în anul 2046. Acordul de la Kiev din 1997 stabileşte foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor Rusiei pe teritoriul Crimeei. Adiţional, şi aici e o problemă ce trebuie rezolvată, preşedintele Viktor Iuşcenko a emis două decrete pe care Rusia nu le recunoaşte, care stabileau modul de mişcare al trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei”, a adăugat preşedintele.
“A treia premisă este că parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile parlamentului Ucrainei, inclusiv cea de desemnare a unui nou guvern, sunt legitime”, a mai spus Băsescu.
“A patra premisă este că cele două state care au obligaţia să negocieze cu Rusia trebuie să constate nivelul la care Rusia a depăşit înţelegerile bilaterale între Ucraina şi Rusia cu privire la prezenţa trupelor în Crimeea şi să găsească soluţia pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă”, a adăugat şeful statului.
“România consideră că exist o agresiune a Rusiei la adresa Ucrainei”, a concluzionat Băsescu.
Acţiunile viitoare, ale României: “Vom susţine că SUA şi Marea Britanie trebuie să îşi facă obligaţiile de garant al securităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei, în negociere cu Rusia, garant care şi-a încălcat statutul”, a spus şeful statului.
“Susţinem că Ucraina trebuie să intre într-un program FMI, Banca Mondială şi eventual UE, care să garanteze finanţarea Ucrainei pe termen mediu şi în acelaşi timp să parcurgă un program de reforme accelerat. Vom susţine că Ucraina dacă doreşte poate să semneze Acordul de asociere şi de liber schimb cu UE”, a mai adăugat preşedintele.