Inteligența artificială a fost folosită pentru a descifra pergamente carbonizate în timpul erupției vulcanului Vezuviu

Trei cercetători au câștigat luni un premiu de 700.000 de dolari după ce au reușit să descifreze cu ajutorul inteligenței artificiale o mică parte dintr-un lot de manuscrise din Antichitate, vechi de aproape 2.000 de ani și grav afectate de erupția vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., informează AFP.

Papirusurile de la Herculaneum sunt alcătuite din aproximativ 800 de pergamente, potrivit organizatorilor concursului, ce au fost carbonizate în timpul erupției care a îngropat Pompei și Herculaneum sub un strat gros de cenușă vulcanică.
Asemănătoare unor bușteni carbonizați și păstrate la Institut de France din Paris și la Biblioteca Națională din Napoli, sulurile se fărâmițează și se deteriorează ușor atunci când se încearcă să fie derulate.
Concursul, denumit “Vesuvius Challenge”, a fost creat de Brent Seales, cercetător în domeniul informaticii la Universitatea Kentucky din Statele Unite, și de Nat Friedman, fondatorul platformei Github, care este deținută în prezent de Microsoft.
Organizatorii au scanat anterior patru pergamente și ofereau o recompensă totală de 1 milion de dolari pentru oricine reușea să descifreze cel puțin 85% din cele patru paragrafe cu 140 de caractere.
Trioul premiat în urma concursului “Vesuvius Challenge” este format din Youssef Nader, un doctorand din Berlin, Luke Farritor, un student și stagiar din statul american Nebraska la compania SpaceX, și Julian Schilliger, un student elvețian de la o facultate de robotică.
Ei au folosit inteligența artificială în special pentru a distinge cerneala de papirus și au determinat natura caracterelor grecești prin detectarea repetițiilor.
Datorită acestei tehnici, Luke Farritor a descifrat primul cuvânt dintr-un fragment, cuvântul grec pentru “violet”.
Unindu-și eforturile, ei au descifrat până în prezent aproximativ 5% din textul unui rulou, potrivit organizatorilor. Nat Friedman este de părere că autorul papirusului este “probabil filosoful epicurian Philodemus”, care scria “despre mâncare, muzică și despre cum să te bucuri de plăcerile vieții”.
Unii istorici cred că aceste documente i-au aparținut lui Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, tatăl Calpurniei, una dintre soțiile lui Iulius Caesar. “Vila Papirusurilor”, unde au fost găsite pergamentele în secolul al XVIII-lea, este încă în mare parte îngropată și ar putea conține alte câteva mii de manuscrise.
“Unele dintre aceste texte ar putea rescrie complet istoria unor perioade cheie din lumea antică”, a declarat Robert Fowler, cercetător în domeniul studiilor clasice și președinte al Herculaneum Society, pentru revista Bloomberg Businessweek.
Descifrarea acestor texte ar putea reprezenta, într-adevăr, o descoperire majoră: potrivit unui inventar realizat de Universitatea California din Irvine, se crede că doar între 3% și 5% dintre textele grecești antice au supraviețuit până în epoca modernă. (Agerpres)