Dr. Cobuz – Riscurile și beneficiile dietei vegetariene

Conceptul alimentației vegetariene a început să se dez­volte încă din antichitate. Motivele pentru care s-au exclus din alimentație produ­sele de origine animală sunt extrem de variate: religioase, filozofice, etice, ecologice sau chiar economice. În ultimele decenii regimul vegetarian a luat o amploare deosebită în rândul populației, iar numărul adepților unui astfel de regim a crescut exponențial. Principala motivație ar fi mediatizarea unor sloganuri nutriționale cu privire la „colesterol” sau „hormonii din produsele de origine animală”. Vegetarianismul nu înseamnă doar renunțarea la produsele de origine animală; este de fapt un stil de viață care promovează atât o alimentație sănătoasă, cât și exercițiul fizic și renunțarea la fumat și la consumul de alcool.

Riscurile alimentației vegetariene

Majoritatea dietelor vegetariene, compa­rativ cu dietele omnivore, au un conținut redus de fier. Riscul de anemie feriprivă este mai pronunțat în cazul copiilor alimentați la sân, ale căror mame vegetariene au depozite reduse de fier. În absența produselor lactate, aportul de calciu este scăzut, iar unica sursă de vitamina D este sinteza sa în piele, în timpul expunerii la soare. Calciul prezent în unele vegetale poate fi inactivat de către oxalați. În mod asemănător, fitații din cerealele nerafinate pot inactiva calciul. Pentru a preveni deficitul de calciu se recomandă consumul de alimente bogate în calciu: migdale, arahide, caise deshidratate. Vegetarienii pot dezvolta în timp anemie megaloblastică datorită deficitului de vitamină B12, având în vedere că această vitamină se găsește exclusiv în alimentele de origine animală. Din acest motiv se recomandă consumul unor alimente fortificate (cum ar fi cereale fortificate la micul dejun sau băuturi din soia) sau administrarea de suplimente. Paradoxal este că deficitul de vitamină B12 este o problemă minoră în regiunile cu igienă precară, în care contaminarea bacteriană servește drept sursă a acestei vitamine.

În ceea ce privește aportul de proteine, sursa acestora este reprezentată de legume, oleaginoase și cereale. Legumele au un conținut limitat de aminoacizi. Astfel, pentru a se asigura un aport optim de proteine, se recomandă consumul de legume și cereale în asociere, cum ar fi: linte cu grâu sau orez; soia cu orez; mazăre cu grâu; fasole cu porumb. Acizii grași polinesaturați din seria omega-3 provin mai ales din pește, dar majoritatea vegetarienilor nu consumă pește. Cu toate acestea, pot fi sintetizați din precursori, care se găsesc în plante (mai ales în soia) sau pot proveni din consumul de alge. De obicei nu se constată deficite ale acizilor grași polinesaturați.

Efectele benefice ale alimentației vegetariene

Studiile efectuate au demon­strat reducerea semnificativă a nivelului seric al LDL-colesterolului (colesterol rău) și creșterea fracțiunii HDL (colesterol bun) în cazul vegetarienilor, precum și valori mai scăzute ale tensiunii arteriale. Toate acestea se reflectă într-o incidență scăzută a maladiilor coronariene și accidentelor vasculare cerebrale. Prevalența diabetului zaharat tip 2 este mai scăzută în cazul vegetarienilor. O posibilă explicație ar fi greutatea corporală apropiată de greutatea recomandată (și în consecință o incidență redusă a obezității). Pe de altă parte, vegetarienii consumă frecvent leguminoase cu index glicemic scăzut, fapt care a fost corelat cu o incidență redusă a diabetului zaharat tip 2.

Consumul de legume minim de 3 ori pe săptămână scade riscul de apariție a cancerului de colon la persoanele care consumă carne roșie. Efectul protector împotriva cancerului de colon se explică prin aportul crescut de fibre vegetale. Mai mult decât atât, unele plante conțin substanțe antioxidante care pot reduce riscul de apariție a cancerelor (în special de colon, pancreas și veziculă biliară).

Efectele benefice menționate – de reducere a riscului cardiovascular, obezității, diabetului zaharat tip 2 și unor cancere – se datorează mai ales unui stil de viață sănătos, care promovează exercițiul fizic, fără fumat sau alcool. Efectele favorabile ale alimentației vegetariene se datorează aportului de fructe proaspete, legume, leguminoase și oleaginoase.

În concluzie, se știe că oamenii intră în categoria omnivorelor, adică au o dietă bazată și pe plante și pe animale. Descoperirile arheologice indică faptul că oamenii au mâncat carne încă de la începuturi. Strămoșii noștri au fost vânători și agricultori. Un centru de cercetare de la Leipzig a analizat matricea osoasă a tuturor rămășițelor umane găsite de-a lungul timpului și a constatat că în istoria omenirii nu au existat vegetarieni. Așadar, trebuie să ne alegem cu foarte mare atenție regimurile alimentare. Pe de altă parte dietele vegetariene atent plănuite, sunt sănătoase, hrănitoare și pot oferi beneficii, prevenind și tratând anumite boli.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar