Creierul artificial: o provocare sau incercarea noastra de a-l imita pe Dumnezeu?

In timp ce, in Europa, neurologul Henry Markram de la Politehnica din Lausanne, Elvetia, a si lansat proiectul unui viitor creier uman, in SUA presedintele Barak Obama a anuntat in luna aprilie alocarea sumei de 100 milioane dolari pentru cercetari in acelasi domeniu.

Provocarea este mai mult decat ambitioasa, daca tinem seama ca masina capabila sa imite creierul va trebui sa execute functiile a 100 de miliarde de neuroni si 100.000 de miliarde de conexiuni ale acestora, scrie
Live Science. Lucrurile nu sunt deloc simple.

Pentru ca sa nu-si faca nimeni iluzii, un grup de cercetatori de la World Science Festival din New York a organizat recent o dezbatere pe tema creirului artifical. Au fost evidentiate patru obstacole majore care trimit departe in perspectiva solutia completa a problemei:

Creierul nu este un computer

Suntem tentati sa facem asemanari intre computer si creier, dar in realitate lucrurile nu stau deloc asa. In timp ce creierul este un organ biologic, cu celule vii si tesuturi organice care interconecteaza impulsurile electrice, computerul este o colectie de panouri cu legaturi fixe pe baza de coduri digitale si programe.

Creierul a putut realiza deja un computer, capabil sa execute anumite programe, dar invers, daca acest computer ar putea realiza un creier, logica spune ca respectivul creier ar putea construi la randul lui computere capabile sa realizeze creiere, iar acestea noi computere.

Ar rezulta o succesiune la nesfarsit, ceva ce nu a reusit inca (sau n-a incercat) nici natura insasi. Nu ne dam seama de consecintele unui computer, capabil sa reproduca insasi creierul care l-a creat.

Nu dispunem de tehnolgii destul de performante

S-a facut recent o incercare: o celula nervoasa din creier, scanata cu ajutorul microscopului electronic, a fost reeditata perfect in programul unui calculator. Experienta a reusit perfect, dar scanarea creierului intreg are cu totul alte proportii decat cea a unei singure celule nervoase.

Doamna Kristen Harris, neurolog la Universitatea din Austin, Texas, SUA, atentioneaza ca editarea programului pentru o singura celula este echivalenta cu capacitatea unui laptop performant. Aceasta constatare descurajeaza pe oricine ar indrazni sa se gandeasca macar la editarea progamului intregului creier, format dintr-o suta de miliarde de asemenea celule.

Dar nu este suficienta editarea acestor programe. Trebuie editate si conexiunile dintre ele, respectiv alte sute de mii de miliarde de programe. Tehnologiile de care dispunem nu permit asemenea provocare si probabil ca pasul va putea fi facut numai dupa descoperirea unor noi tehnologii care poate nici nu seamana cu cele actuale.

Nu sta totul in reproducerea neuronilor

Exista un salt inca nedescifrat privind trecerea de la functionarea neuronilor – celulele nervoase – si conexiunilor dintre ele, pana la gandirea insasi. Neuronii reprezinta cel mult 15% din celulele aflate la nivelul creierului. Celelalte celule, numite glia, sunt si mai putin studiate, dar rolul lor este esential in functionarea a ceea ce numim inteligenta.

Cercetari facute pe creierul lui Einstein au aratat ca celulele glia erau mai mari si mai complicate decat intr-un creier obisnuit. Chiar daca am avea mijloace sa reproducem functional intregul sistem al neuronilor si conexiunilor dintre ei, ramane neaborata inca problema restului de 85% din materialul cerebral.

Creierul este numai o parte a sistemului nervos

Profesorul Gregory Wheeler, de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Pennsylvania, SUA, atrage atentia ca sistemul cerebral nu poate functiona independent, fiind conectat in primul rand cu cel al maduvei spinarii.

Ca urmare, chiar daca toate celelalte obstacole de care am vorbit anterior ar fi rezolvate, tot n-ar putea fi posibila reproducerea lui in calculator, atat timp cat nu sunt inca introduse celelalte elementele ale organismului.

Aceasta pune de fapt sub semnul intrebarii posibilitatea de a reproduce inteligenta umana in calculator. S-ar putea ca inteligenta sa nu poata fi reprodusa decat impreuna cu intreaga fiinta – ceea ce pana acum n-a facut decat Creatorul. In acest caz, singurul lucru castigat al cercetarilor actuale este acela ca abia poate cunoastem dimensiunea problemei.

ziare.com