Ce își doresc pacienții de la doctorii lor?

reportersite
29 iulie 2020, 15:30

Fiecare întâlnire dintre medic şi pacient presupune existenţa unei relaţii speciale între cei doi “actori”.  După cum o definea J. Spence, încă din 1960, relația medic – pacient,  „unitatea esențială a practicii medicale este ocazia când, în intimitatea unui cabinet, o persoană care este sau se crede bolnavă cere sfatul unui medic în care are încredere. Aceasta este consultaţia şi tot restul practicii medicale derivă din ea”.

Relația medic-pacient este mult mai mult decât diagnosticarea și tratarea afecțiunilor medicale. Într-adevăr, aceste procese fac parte din ea, dar atunci când se stabilește o legătură mai profundă, relația îi poate oferi pacientului liniște și siguranță. În mod ideal, medicul și pacientul devin o echipă care lucrează împreună pentru a se asigura că cel din urmă se bucură de sănătate.

Gestionarea diabetului obliga pacienții sa urmeze regimuri complexe de autoîngrijire, inclusiv reducerea greutății, monitorizarea frecventa a glicemiei, administrarea de medicamente pe cale orala si/sau insulina, angajarea in activitate fizica, respectarea ghidurilor de nutriție pentru diabet si vizite regulate la medic. Studiile recente privind sănătatea şi nutriția la nivel național, arata ca aproximativ jumătate dintre adulții cu diabet nu îndeplinesc obiectivele recomandate pentru îngrijirea diabetului zaharat. Medicii pot ajuta pacienții cu diabet zaharat in acțiunea de autoîngrijire prin planificarea de vizite frecvente, de supraveghere şi îndrumare faţă de provocările pe care le presupune autoîngrijirea.

Acceptarea unei boli cronice depinde de echilibrul optim între responsabilitatea medicului şi cea a pacientului aflaţi într-un raport de parteneriat. Capacitatea medicului de a discerne blocajele afective, dar mai ales intervenţia sa empatică pot ajuta mult pacientul să iasă din impas. Îngrijirea cu succes a diabetului necesită lucrul în echipa dintre medic şi pacient. Cele două componente care asigură succesul muncii în echipă sunt comunicarea medic-pacient şi luarea deciziilor în comun, ambele dovedite a îmbunătăți satisfacția pacienților, pentru a respecta planul de tratament şi pentru a obține rezultate pozitive. Medicul prezintă pacientului diferite opțiuni de tratament şi descrie riscurile şi beneficiile fiecărei opțiuni. Apoi, pacientul îşi exprimă preferințele pentru tratamentul care se aliniază la valorile şi nevoile sale.

Scopul educaţiei terapeutice este de a ajuta pacientul şi familia acestuia să înţeleagă boala şi tratamentul acesteia, să colaboreze activ şi să înveţe să-şi menţină capacităţile necesare pentru a-şi armoniza stilul de viaţă cu constrângerile bolii. Acest proces educaţional se desfăşoară continuu, sub diferite forme şi este absolut necesar pentru obţinerea unui bun control metabolic şi ameliorarea calităţii vieţii. Scopul acestui efort este acela de a ajuta persoana cu diabet să se adapteze cât mai bine la noua sa condiţie de viaţă şi de a împiedica apariţia complicațiilor.

În relația medic-pacient cu diabet zaharat, încrederea în medic influențează facilitatea comunicării în cadrul autoîngrijirii. Mai exact, încrederea, precum şi acceptarea medicului, contribuie la o comunicarea deschisă şi onestă pe parcursul autoîngrijirii în relația medic-pacient cu diabet zaharat. Un alt efect semnificativ, dar rar discutat, al diabetului este impactul asupra sănătăţii emoţionale. Un număr semnificativ de persoane cu diabet zaharat simt anxietate, nelinişte sau alte stări emoţionale dificile. Aceste emoţii negative pot îngreuna controlul diabetului. Este important să se ia în considerare sentimentele pacienţilor în legătură cu diabetul şi să fie ascultaţi. Provocarea este cum să obţină / menţină un control glicemic bun şi cum să se descurce cu solicitările zilnice pentru diabet în relaţie cu toate celelalte solicitări ale vieţii. Medicul specialist în diabet împreună cu persoana cu diabet stabileşte planul de tratament pe care îl va urma.

La ora actuală, Ambulatoriul de specialitate Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Spitalului Judeţean Suceava şi-a reluat activitatea prin sistemul de telemedicină (consultații la distanță ce pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare), conform prevederilor legale. În felul acesta am reuşit să fim alături de pacienţii noştri cu diabet zaharat, asigurând indicaţiile şi tratamentul necesar.

Concluzionând, contactul medicului cu pacientul duce la stabilirea unei relaţii complexe care trebuie să releve din partea medicului calităţi de empatie, curaj, fler clinic şi judecată logică, iar din partea bolnavului încredere în medic, dar fără a-i pretinde imposibilul. Fiecare societate acordă anumitor oameni responsabilitatea de a ușura suferința fizică şi spirituală, endemică în omenire. În acest sens, doctorul este dator să-şi dedice competenţa şi atenția oricăror probleme prezentate de pacient şi să acționeze în interesul acestuia.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar