Friday , September 30 2022

Actualitati in tratamentul diabetului zaharat: pompele cu insulina

cobuzclaudiu

Cercetările efectuate în domeniul diabetologiei au demonstrat că menţinerea normoglicemiei reduce riscul de apariţie sau progresie a complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat, modificând totodată optica asupra modalităţilor de tratament. S-a demonstrat că în grupurile de pacienţi diabetici la care s-a optat pentru tratament intensificat cu insulină (3-4 injecţii/ zi sau infuzie subcutanată continuă cu ajutorul pompei de insulină şi monitorizarea zilnică a glicemiei de 3-4 ori), rezultatele obţinute comparativ cu pacienţii aflaţi sub tratament convenţional (2 injecţii cu insulină/ zi) au fost net superioare, întrecând nivelul aşteptărilor: reducerea cu 70% a progresiei retinopatiei, cu 40-54% a nefropatiei, şi cu 64% a incidenţei neuropatiei de cauza diabetica.

Tratamentul intensiv cu insulină încearcă să adapteze ritmul administrării şi cantitatea de insulină la nevoile zilnice ale persoanei cu diabet, iar infuzia continuă subcutanată de insulină realizată de pompa de insulină reuşeşte să realizeze cel mai bine acest deziderat. Principalele avantaje ale tratamentului cu pompa externă de insulină comparativ cu schemele de tratament insulinic ce folosesc injecţii multiple sunt: folosind numai insulină cu acţiune rapidă sau analog rapid de insulină asigură o absorbţie rapidă a acesteia din ţesutul celular subcutanat, „mimând” secreţia de insulină de la nivel pancreatic; este evitată acumularea de insulină în ţesutul celular subcutanat şi apariţia lipodistrofiilor; flexibilitatea tratamentului insulinic în ce priveşte aportul alimentar, pacientul nemaifiind „legat” de ora fixă de masă; posibilitatea de modificare a ritmului bazal de descărcare a insulinei permite obţinerea unui bun control metabolic în acele situaţii care solicită o scădere/creştere anticipată a nevoilor de insulină (menţinerea glicemie nocturne, prevenirea hipoglicemiilor în condiţii de efort fizic sau post prelungit, controlul fenomenului hiperglicemiei matinale). Pompa de insulină este programată să descarce continuu o cantitate de insulină, care să asigure nevoia bazală de insulină, în lipsa aportului alimentar.
Numeroase studii au demonstrat că folosirea pompei de insulină în tratamentul diabetului zaharat reprezintă un instrument important pentru menţinerea normoglicemiei şi prevenirea apariţiei complicaţiilor majore.
Infuzia subcutanată continuă de insulină cu ajutorul pompei de insulină reprezintă forma optimă de eliberare a insulinei pentru pacienții care sunt foarte motivaţi în obţinerea controlului metabolic optim şi care nu au reuşit să atingă acest ţel cu ajutorul injecțiilor multiple cu insulină. Orice program de tratament intensiv impune solicitări suplimentare asupra regimului de folosire al insulinei şi nu va fi recomandat la acele persoane care nu au o motivaţie puternică, sunt insuficient educate medical sau care nu au suport medical. Aceste date sugerează medicului diabetolog să ţină cont de următoarele reguli de prescriere a pompei de insulină: să stabilească în mod realist ”ţintele” pentru nivelurile glicemiei pe care le aşteptă de pacientul în cauză; să încurajeze în mod activ pacientul cu pompă de insulină să se adreseze în timp util, în cazul îmbolnăvirilor intercurente la serviciile medicale de specialitate; să acorde o mare importanţă complianţei pacientului. Asociaţia Americană a Diabeticilor şi Asociatia Americană a Educatorilor in Diabet atrag atenţia asupra faptului că pacientul purtător de pompă de insulină trebuie să-şi asume în mod substanţial responsabilitatea pentru decizia de tratament cu pompă şi îngrijirea zilnică a acesteia. În concepţia lor, candidatul ideal la tratamentul cu pompă de insulină este selectat din rândul pacienților deja aflaţi sub tratament intensificat cu insulină, este puternic motivat în obţinerea unui control metabolic optim şi a făcut dovada complianţei şi abilităţilor sale în automonitorizarea frecventă a glicemiilor şi ajustarea dozelor de insulină. O indicaţie sociologică o reprezintă existenţa resurselor financiare, fiind cunoscută necesitatea acoperirii şi a costurilor de automonitorizare (minimum 150 de teste de glicemie/ lună).
În ţara noastră, din anul 2002 au fost introduse în practica curentă pompele de insulină, prima pompă de insulină din ţara fiind instalată în 30 august, la Centrul Clinic de Diabet, Nutriție, Boli metabolice din Cluj-Napoca, unei tinere cu diabet zaharat tip 1 de 2 ani. Dacă la acea data Romania era una din puţinele ţări europene în care nu exista posibilitatea tratamentului cu pompa de insulină, în momentul actual există aproximativ 200 persoane cu diabet zaharat purtătoare de pompa de insulină. Totuşi este un număr insuficient comparativ cu țările UE, ceea ce a determinat clasificarea pe locul 27 dintre cele 30 de ţări europene, conform dr. Beatriz Cebolla, director al Indexului European de Diabet din 2014. Pentru a îmbunătăţi tratamentul diabetului, dr. Cebolla subliniază recomandările pe ţară ale Indexului în cazul României, printre care „Îmbunătăţiţi furnizarea de bandelete de test şi de pompe de insulină”.
Cheia succesului în iniţierea tratamentului cu pompa de insulină este reprezentată de: 1.munca în echipă, din care fac parte diabetologul, educatorul, dieteticianul şi psihologul; 2. resurse financiare care ar trebuie acordate la un nivel normal corespunzător unui stat membru UE.

Dr. Claudiu Cobuz
Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Doctor în ştiinţe medicale
Email: [email protected]

Vezi si

Depresia și diabetul zaharat

Asocierea sindromului depresiv la o boală cronică cum este diabetul are implicații clinice și socio-profesionale …