Suprafata intravilana a judetului Suceava a crescut cu 43% `n ultimele doua decenii

Fragmentarea num\rului de localit\]i [i presiunea imobiliar\ a dus la majorarea cu peste 28 de mii de hectare a suprafe]ei intravilane din jude]ul Suceava, potrivit unei centraliz\ri a Oficului de Cadastru [i Publicitate Imobiliar\
Suprafa]a intravilan\ a jude]ului Suceava a crescut cu 43% din 1990 [i p=n\ acum, fiind o cre[tere foarte mare realizat\ `n detrimentul suprafe]elor extravilane care sunt, de cele mai multe ori, `n regimul agricol. Potrivit unei centraliz\ri f\cut\ la nivelul Oficiului de Cadastru [i Publicitate Imobiliar\ (OCPI) Suceava, la finele anului 1989, suprafa]a intravilan\ cumulat\ din toate localit\]ile jude]ului nostru era de 66.228 de hectare, suprafa]a total\ a jude]ului fiind de 855.350 de hectare. 22 de ani mai t=rziu, adic\ la finele anului 2011, suprafa]a total\ a jude]ului a r\mas aceea[i, nefiind `nregistrate modific\ri de ordin administrativ, `ns\ sub aspect organizatoric [i mai ales juridic au fost f\cute mai multe modific\ri asupra regimului terenurilor, astfel `nc=t la 31 decembrie 2011 suprafa]a intravilan\ ajunsese la 94.717,07 hectare.
Conducerea OCPI Suceava sus]ine c\ sunt doi factori care pot explica aceast\ cre[tere semnificativ\, cu aproape 28,5 mii de hectare, `n dou\ decenii, a suprafe]ei intravilane. Prima s-ar referi la procesul de fragmentare a unit\]ilor administrativ teritoriale din jude]ul Suceava. Astfel, dac\ `n 1990 erau 98 de localit\]i, `n 2011 num\rul acestora a ajuns la 114. Odat\ cu `nfiin]area de noi comune prin divizarea altora mai mari, conducerile nou `nfiin]atelor unit\]i teritorial administrative au venit cu o viziune diferit\ de punere `n valoare a terenului de care dispunea localitatea [i au f\cut demersuri pentru ca intravilanul s\ se modifice, de cele mai multe ori fiind vorba de o cre[tere a suprafe]elor din intravilan, `n detrimentul celor din extravilan. La astfel de modific\ri a concurat [i faptul c\ unele localit\]i au fgost ridicate de la rang de comun\ la cel de ora[ iar asta a modificat, `ntr-o oarecare m\sur\, abordarea primarilor cu privire la zona de intravilan.
Spre exemplu, `n 1990, suprafa]a intravilan\ a comunei Ad=ncata era de 902 hectare. La finele anului trecut, comuna Ad=ncata avea `n intravilan doar 569 de hectare de teren, dar `ntre timp din aceast\ comun\ s-a desprins [i s-a `nfiin]at comuna H`n]e[ti a c\rei suprafa]\ intravilan\ era, la 31 decembrie 2011, de 753 de hectare. Un alt exemplu este al comunei calafinde[ti care, `n 1990, avea 962 de hectare de teren intravilan. La finele anului trecut, comuna calafinde[ti avea 638,31 de hectare de teren intravilan, dar `ntre timp din aceast\ comun\ s-a desprins [i s-a `nfiin]at comuna {erb\u]i a c\rei suprafa]\ intravilan\ era de 560 de hectare.
Au fost cazuri `n care, conform datelor centralizate de OCPI Suceava, suprafa]a intravilan\ era mai mare `n situa]ia unei comune `nainte de divizare dec=t suprafe]ele intravilane cumulate ale comunelor rezultate dup\ divizare. Spre exemplu, comuna Ciprian Porumbescu avea, `n anul 1990, o suprafa]\ intravilan\ de 1077 de hectare. Comuna respectiv\ s-a `mp\r]it `n trei dup\ 1990 iar conform datelor OCPI Suceava, la finele anului trecut intravilanul din comuna B\l\ceana era de 322 de hectare, cel din comuna Ciprian Porumbescu de 172 de hectare iar cel din comuna Ili[e[ti ajungea la 319 hectare.
Cea de-a doua cauz\, aflat\ `ntr-un anume grad de interdependen]\ de prima, a fost legat\ de cre[terea presiunii imobiliare. Fenomenul respectiv s-a manifestat `ndeosebi dup\ anul 2000, de[i semnale `n acest sens erau din primii ani dup\ 1989. Cele mai mari presiuni imobiliare au fost `n localit\]i din apropierea marilor ora[e, dar [i `n unele localit\]i urbane care au cunoscut o dezvoltare economic\ puternic\. Nu este vorba doar de municipiul re[edin]\ de jude], unde nici m\car nu s-a `nregistrat o cre[tere semnificativ\ a suprafe]ei intravilane, `n pofida unor `ncerc\ri notabile cum ar fi zecile de hecatre de teren de la Metro, ci de alte localit\]i sucevene.
Unul din cele mai gr\itoare exemple este la Mili[\u]i. ~n 1990 era o comun\ a c\rei surpafa]\ intravilan\ era de 985 de hectare. ~n 2011, Mili[\u]iul este ora[, `n condi]iile `n care Iaslov\]ul s-a desprins [i s-a `nfiin]at o nou\ comun\. Ambele localit\]i [i-au extins suprafa]a intravilan\, `n mare parte ca urmare a presiunii imobiliare, casele din ora[ul Mili[\u]i fiind tot mai aproape de cele din municipiul R\d\u]i. Doar ora[ul Mili[\u]i are, la ora actual\, 758 de hectare `n surapfa]a intravilan\, `n vreme ce comuna Iaslov\] are 636,02 hectare. Municipiul R\d\u]i este, de altfel, unul din ora[ele unde, datorit\ dezvolt\rii economice, presiunea imobiliar\ a fost foarte mare, surpafa]a intravilan\ cresc=nd de peste dou\ ori `n ultimele dou\ decenii. Dac\ `n 1990 R\d\u]iul avea `n intravilan doar 871 de hectare, `n decembrie 2011 erau `n intravilanul localit\]ii nu mai pu]in de 1869,10 hectare. Un alt municipiu unde suprafa]a intravilan\ a crescut de peste dou\ ori mai mult este Vatra Dornei. ~n 1990, intravilanul localit\]ii avea 771 hectare, pe c=nd `n decembrie 2011 erau `n intravilan 1630,54 hectare.
Datele existente la OCPI, conform c\rora a rezultat calculul privind o cre[tere at=t de mare a surpafe]ei intravilane au rezultat, conform conducerii, din planurile de urbanism general. Totu[i, conducerea institu]iei a dat de `n]eles c\ exist\ [i posibilitatea ca aceste estim\ri s\ nu coincid\ 100% cu datele din teren, `n condi]iile `n care planurile de urbanism general nu au putut fi reactualizate la termenul legal stabilit de zece ani, din motive financiare.
De asemenea, din cauza unor modific\ri `n plan economic, localit\]ile limitrofe Sucevei au suferit modific\ri semnificative `n ce prive[te regimul terenurilor. Spre exemplu, Ipote[tiul, comuna din preajma Sucevei cu cele mai scumpe terenuri construibile [i-a m\rit suprafa]a intravilan\ de peste dou\ ori, de la 579 de hectare `n 1990 la 1352,03 hectare `n decembrie 2011, fiind una din pu]inele localit\]i sucevene unde suprafa]a intravilan\ ar fi mai mare, conform OCPI Suceava, dec=t terenul din extravilanul localit\]ii. ~n schimb, comunele Moara [i {cheia, de[i sunt `nvecinate Sucevei [i sunt cunoscute pentru numeroasele tranzac]ii cu terenuri, au suprafe]e intravilane mai sc\zute dec=t `n 1990, cu doar zece hectare `n cazul comunei {cheia, potrivit OCPI [i cu vreo 300 `n cazul comunei Moara. De cealalt\ parte se situeaz\ comunele Mitocu Dragomirnei [i P\tr\u]i unde s-au `nregistrat cre[teri ale suprafe]ei intravilane, dar nu at=t de mari cum este cazul Ipote[tiului. (Dan PRICOPE)