Secretele ascunse în pădurea de stâlpi de pe tronsonul trei al şoselei de centură

Pe masa de lucru a şefilor de la CNADNR şi în mapele celor de la DRDP, spre ştiinţă, se află notificări privitoare la şapte nereguli identificate la montarea celor 165 de stâlpi de iluminat de pe tronsonul dintre Zidul Morţii şi intersecţia cu DN 2 de la Pătrăuţi. De asemenea, din punctul de vedere al unui reclamant, „este evident că suspendarea executării lucrărilor şi prelungirea acestora nu au fost justificate în mod corespunzător, fiind astfel favorizat în mod abuziv contractantul, adică SC TEO TRANS CONSULTING SRL”, societatea care trebuia să finalizeze în 20 decembrie lucrarea. Intrucât a părut suspect faptul că un singur ofertant s-a prezentat, în mediul de afaceri s-a discutat de fixarea unui termen imposibil de realizat a lucrărilor de montare, modificat pe ultima sută de metri şi cu toate astea nu a fost respectat de SC TEO TRANS CONSULTING SRL

 

 Tronsonul al treilea al şoselei de centură a Sucevei începe să dea bătăi de cap autorităţilor înainte de a fi deschis oficial. Nici bine nu s-a încheiat lucrarea care a fost contractată pe ultima sută de metri din 2014 că deja au început să curgă belele. Pe masa de lucru a şefilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a ajuns cel puţin o notificare, elaborată pertinent şi cu multe detalii tehnice, cu privire la neregulile făcute pe partea de montare a stâlpilor de iluminat public. De altfel, notificarea este şi în mapa celor din conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, adică a filialei pe toată Moldova a celor de la Drumuri Naţionale. Prima neregulă semnalată în legătură cu cei 165 de stâlpi montaţi pe tronsonul trei de pe şoseaua de centruă a Sucevei este aceea că diametrul exterior este de 17,5 cm faţă de dimensiunea obligatorie de 35 cm cum era prevăzut în caietul de sarcini. A doua neregulă semnalată este legată de faptul că stâlpii montaţi în teren sunt confecţionaţi cu tabla groasă de maxim trei milimetri, de două ori mai subţire faţă de cele sprecificate în caietul de sarcini.
Sirul neregulilor nu se opreşte doar la dimensiunile acestora, ci şi la aspecte legate de montare şi configurare. In total, ar fi vorba de şapte nereguli tehnice semnalate, cu tot cu cele două de mai sus.
Astfel, CNADNR a fost înştiinţată cu privire la faptul că stâlpii montaţi în teren sunt fixaţi în patru buloane, deşi în caietul de sarcini a fost solicitat expres fixarea în opt buloane a stâlpului. Aceştia au flanşa de prindere de la partea inferioară cu dimensiunea 400 x 400 mm, cu toate că în caietul de sarcini se prevedea flanşă de prindere la partea inferioară cu dimensiunea de 600 x 600 mm.

A cincea neregulă porneşte de la nerespectarea prevederilor conform cărora acumulatorii se vor monta în corpul stâlpului, iar controlerul va fi instalat în tronsonul 1 al stâlpului metalic într-o cutie cu grad de protecţie IP68, iar la stâlpii montaţi în teren, se arată în notificarea transmisă la CNADNR, acumulatorii şi controlerul sunt montaţi într-o cutie fixată la exteriorul stâlpilor, ceea ce îi face mai vulnerabili la acte de vandalism.

De asemenea, în notificara trimisă la CNADNR se arată că sunt cabluri la stâlpii montaţi în teren care au cabluri şi în exteriorul lor, contrar prevederilor caietului de sarcini care prevedea ca în interiorul stâlpului să fie pozate cablurile.
In fine, cea de-a şaptea neregulă este aceea că stâlpii montaţi în teren nu au ferestre de vizitare, deşi în caietul de sarcini este figurată la baza fiecărui stâlp câte o fereastră de vizitare pentru eventualele intervenţii la controler şi la acumulatori.
Menţionăm că, din punctul de vedere al celui care a notificat aceste nereguli către CNADNR, ar fi vorba de abateri dimensionale şi constructive majore de la caietul de sarcini, care duc la prejudicierea evidentă a autorităţii contractante – CNADNR, cu scopul diminuării nejustificate a costurilor produselor livrate şi a manoperei de instalare a acestora.
Pe lângă aceste nereguli semnalate, există şi o menţiune făcută despre prezentarea fişierului luminotehnic al lămpii folosite pe baza căruia se face calculul luminotehnic prin care se demonstrează îndeplinirea standardelor de iluminat. Tot în acelaşi registru se încadrează şi solicitarea de a pune la dispoziţia autorităţii fişele tehnice ale lămpii cu leduri din care să rezulte fluxul luminos de 7.200 de lumeni, necesar pentru îndeplinirea normelor de iluminat stradal.

O altă situaţie pusă în discuţie este prelungirea contractului peste termenul de 20 decembrie 2014. După cum se vede, termenul a fost depăşit cu peste o lună. In respectiva notificare se arată că „nu au fost semnalate condiţi climaterice excepţionale” până pe 20 decembrie 2014 iar în atare situaţie concluzia trasă şi prezentată CNADNR este că „este evident că suspendarea executării lucrărilor şi prelungirea acestora nu au fost justificate în mod corspunzător, fiind astfel favorizat în mod abuziv contractantul (SC TEO TRANS CONSULTING SRL)”.
De menţionat că încă de la finele anului trecut şi începutul anului curent, în mediul de afaceri s-a discutat despre fixarea unui termen imposibil de realizat a lucrărilor de montare pentru 165 de stâlpi de iluminat public pe tronsonul al treilea al centurii. Astfel, termenul iniţial a fost stabilit la 30 de zile, însă după unele demersuri care au fost făcute în interiorul termenelor de la procedura de achiziţie s-a modificat la 45 de zile durata maximă de execuţie a lucrărilor. Modificarea s-a făcut însă cu doar două zile înainte de data limită de depunere a ofertelor, ceea ce poate fi interpretat ca o şicană în ideea restricţionării altor potenţiali ofertanţi, fapt care poate fi dedus din aceea că numai SC TEO TRANS CONSULTING SRL a depus o ofertă. Poate că nu întâmplător, într-o altă notificare trimisă la CNADNR pe data de 5 ianuarie, se face referire clară la „abuzurile autorităţii contractante care au dus în mod direct la nerespectarea normelor legale şi … prejudicierea altor potenţiali ofertanţi”. (D.P.)