Sâmbătă a avut loc recepţia lucrărilor de restaurare a picturii interioare la biserica Mănăstirii Suceviţa

reportersite
20 septembrie 2020, 9:14

secretarasite

Restaurarea picturii interioare de la Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa a fost finalizată, receptionarea lucrarilor avand loc sâmbătă, 19 septembrie 2020. Finanțarea lucrărilor de restaurare a picturii murale interioare, care au început în anul 2000, s-a realizat prin Programul Național de Restaurare.

La  recepţionarea lucrărilor de restaurare a picturii murale a Bisericii Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa au fost prezenti presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gheorghe Flutur, si ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.


Aceste manastiri si aceste monumente UNESCO, cele opt pe care le are Bucovina, sunt coloana vertebrala pe care s-a așezat această zonă, însemnând unitate de credință a oamenilor, însemnând în același timp și dezvoltare, pentru că trebuie remarcat că, în ultimii ani, în jurul acestor mănăstiri s-a dezvoltat o adevărată industrie de turism. Aceste mănăstiri funcționează ca un magnet pentru turism, iar ctitorilor acestor monumente trebuie să le mulțumim cât mai des pentru ce au făcut. Uitați-vă, peste ani, ce efecte sunt, câtă lume vine și ne calcă pragul. (…) Ne mândrim cu Sucevița, această perlă a noastră și așteptăm să înceapă restaurarea picturii exterioare a bisericii”, a declarat președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur.

De asemenea, acesta i-a transmis ministrului Culturii că ar fi bine să înceapă restaurarea cu ”Scara Virtuților”, pentru că ”Bucovina are de urcat”.  Scara Virtuților sau „Scara raiului“ este o frescă de pe partea de nord a bisericii, considerată cea mai vastă interpretare iconografică românească a credinței într-o primă judecată imediat după moarte și una din cele mai valoroase compoziții ale picturii medievale românești.

Valoarea totală a finanțării este de 4.052.993,52 lei, inclusiv TVA. Această valoare cuprinde și luna septembrie 2020, cu care se încheie contractul. Biserica Mănăstirii Suceviţa este lăcaşul de cult cu cel mai mare număr de imagini religioase din ţară, un „testament al artei vechi moldoveneşti“, după cum l-a numit cercetătorul de artă francez Paul Henry.

Pentru unicitatea şi frumuseţea sa, a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Mai exact, biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița, este monument istoric național ca de altfel întregul ansamblu mănăstiresc după cum rezultă din codul LMI SV-II-a-A-05651 și, de asemenea, biserica a fost înscrisă și în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (în cadrul sitului Bisericile pictate din nordul Moldovei sau „Biserici din Moldova” într-o formulare mai scurtă întâlnită la mai multe instituții precum la Institutul Național al Patrimoniului). Frescele au fost realizate între 1595 și 1596 de Ioan Zugravul și Sofronie, doi pictori moldoveni. UNESCO declară în anul 2010 că aici se află cel mai mare număr de imagini religioase.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, prezent la eveniment, a anunțat că a discutat cu directorul Institutului Naţional al Patrimoniului şi va fi reluat şantierul la exterior, unde va fi continuată o lucrare de restaurare începută cu mai mulţi ani în urmă.

Aici este nevoie de reluarea lucrărilor şi chiar vorbeam cu restauratorii care s-au ocupat de acest şantier şi îmi spuneau că la pictura exterioară se vor aplica tehnici noi de restaurare, ceea ce va duce la o mai bună rezistenţă în timp. Este mult mai expusă pictura exterioară uzurii”, a spus Gheorghiu.
Potrivit ministrului, la Suceviţa a fost o şcoală de restauratori, în condiţiile în care, în cei 20 de ani, s-au format mulţi specialişti în domeniu.
„Practic, în timp ce s-a muncit aici, a fost şi şcoală de restauratori. Este mare nevoie de restauratori în România şi am avut foarte mult de câştigat din acest punct de vedere. Pentru că, cel puţin în ultimii 12 ani, şantierul a fost condus de un restaurator care întâi a fost format aici„, a spus Gheorghiu.
Ministrul a promis că va face toate demersurile necesare pentru ca, în următorul exerciţiu financiar, să fie inclusă restaurarea exterioară, tot prin Programul Naţional de Restaurare, coordonat de Institutul Naţional al Patrimoniului din subordinea Ministerului Culturii. (O.S.)