Românii cernăuțeni nu s-au îmbulzit să meargă la vot în turul I pentru președintele Ucrainei

Situația este similară și în alte regiuni ucrainene în care etnicii români au o pondere semnificativă. De altfel, atât în regiunea ucraineană care înglobează nordul Bucovinei, al Basarabiei și Ținutul Herța, cât și în regiunea ucraineană care înglobează nordul Maramureșului, prezența la vot a fost sub media pe Ucraina, semn că nici etnicii ucraineni ori cei de altă naționalitate nu au fost foarte atrași de campania electorală din țara vecină  

Cea mai redusă prezență la votul din turul I al alegerilor prezidențiale din Ucraina înregistrată în regiunea Cernăuți a fost – conform unei analize a agenției cernăuțene BucPress – la circumscripția electorală nr. 203 care cuprinde raioanele Herța, Noua Suliță, Hliboca integral și raionul Storojineț parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune. Potrivit sursei citate prezența la urne a fost de 52,02%, adică 91.339 de voturi exprimate. Este de menționat că raionul Herța, deși este cel mai mic din Ucraina, are o populație compact românească de peste 90%, iar în raionul Adâncata (Hliboca fiind denumirea slavizată) numărul etnicilor români este de peste 50%. În raionul Noua Sulița (Novoselița este denumirea ucrainizată) numărul oficial al celor care se declară români (inclusiv moldoveni) este de peste 65%, dar estimări neoficiale plasează la peste 70% numărul vorbitorilor de limbă română. Aproximativ o treime din populația raionului Storojineț este de etnie română.

În circumscripția electorală „românească” nr. 203, din care fac parte raioanele cu populație majoritară românească, după procesarea a 100% din procese verbale, Vladimir Zelenski a obținut 33.86% (30.936 voturi), Iulia Timoșenko – 19.69% (17.991 voturi), Iurii Boiko – 14.38% (13.143 voturi) și Petro Poroșenko – 10.87% (9.932). Este un semnal destul de clar transmis președintelui în funcție, Petro Poroșenko că legea privind limba de stat (controversatul articol 7) este un profund și temeinic motiv de nemulțumire. Prin urmare, vizite electorale cu a fost cea recentă de la Cernăuți în care șeful statului ucrainean a adresat și câteva cuvinte în limba română nu compensează efectele negative ale politicii de asimilare pe care o resimte minoritatea română. Nu mai puțin important este votul semnificativ dat în circumscripția 203 pentru Iurii Boiko, candidatul uneia din cele două formațiuni politice cu vederi pro-ruse din Ucraina și care la nivel național era creditat cu circa 11-12 procente iar la nivelul regiunii Cernăuți cu puțin peste 9%.

În ceea ce privește regiunea Cernăuți, conform analizei BucPress, prezența la urne a fost sub media pe Ucraina: 56,07%. Prezența la urne a fost de Comparabilă cu cea din regiunea Lugansk: 56,77%. Asta înseamnă că nici circumscripțiile 201, 202, 204 unde numărul celor care se declară români/ moldo­veni este mai redus numeric nu s-a înregistrat o prezență la urne foarte mare. Semnal clar că nici etnicilor ucraineni din regiunea Cernăuți nu le-a prea păsat de intrigile politice de la Kiev și de promisiunile acestora, prin urmare nu s-au îmbulzit la vot.

Potrivit publicației cernăuțene de limbă română Libertatea cuvântului, în regiunea Cernăuți, după procesarea a 91.50 % dintre voturile exprimate pe primul loc s-a clasat Vladimir Zelenskii – 31.17% (110.329 voturi), pe locul II – Iulia Timoșenko – 19.71% (69.767 voturi), pe locul III – Petro Poroșenko – 14.31% (50.656 voturi), pe locul IV – Iurii Boiko  – 9.09% (32 171 voturi). Situația nu s-a schimbat semnificativ nici după procesarea a 95,39% din sufragii.

La nivelul întregii Ucraine, după examinarea a 83.91% din procese verbale, a apărut primul semnal – nu foarte convingător, însă – de scădere a votului pentru Zelenskii și Poroșenko, ca și pentru Boiko și de creștere – anemică, totuși – pentru Timoșenko. Astfel, Vladimir Zelenskii a obținut 30.35% (4.742.066 voturi), iar Petro Poroșenko, 16.03% (2.505.131 voturi) iar Iulia Timoșenko a obținut 13.27% (2.074.499 voturi), iar Iurie Boiko, 11.53% (1.801.164 voturi).

Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în regiunea Liov (Lvov, respectiv Lviv sunt denumirile rusă, respectiv ucraineană) unde 68,88% din alegători s-au prezentat la urne – sondajele îl creditau pe președintele Petro Poroșenko favorit. Prezențe ridicate, foarte aproape de cele de la Liov s-au înregistrat și în regiunile Volîn (68,33%) și Kiev (67,99%).

Cea mai mică prezență la urne a fost în regiunea Transcarpatia (46,99% – unde guvernatorul este șeful de campanie al președintelui Ucrainei). De altfel, potrivit BucPress, cea mai redusă prezență la vot din regiunea Transcarpatia s-a înregistrat la circumscripția electorală nr. 72 (care cuprinde raionul Rahiv, raionul Teacevo parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune) – 36,42%.

Potrivit analizei BucPress, prezență mai redusă la vot a etnicilor români față de alte circumscripții din regiune s-a constatat și în regiunea Odessa: o prezență redusă la vot s-a înregistrat la circumscripția electorală nr. 143 (care cuprinde orașul Ismail, raioanele Ismail și Reni integral, raionul Bolgrad parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune) – 55,99% (maxima în regiune: 63,19%; minima în regiune: 54,33%). (Dan PRICOPE)