Monday , January 30 2023

Mormântul poetului bucovinean Vasile Bumbac, sufocat de noile cavouri din Cimitirul Pacea

Gardul împrejmuitor vechi de un secol al mormântului cărturarului a fost îndepărtat, iar crucea din piatră mutată din loc, pentru a se construi în spate un nou loc de veci, de lux. Deținătorul concesiunii, un profesor universitar de la Iași, cu origini în Suceava, a declarat că nu știe ce au făcut muncitorii, el lăsând șantierul cavoului pe mâna unei firme sugerate de administratorul cimitirului  

mormant bumbac1

Un cetățean din satul Costâna, care de mulți ani are grijă de mormântul petului și profesorului Vasile Bumbac, prieten al lui Mihai Eminescu încă din prima parte a tinereții celor doi, ne-a semnalat un fapt greu de digerat sufletește dar și pentru mințile noastre, petrecut în aceste zile în Cimitirul Pacea, al municipiului Suceava.

In spatele mormântului în lui Vasile Bumbac și al soției sale, Eudochia, prins și așa între mari construcții din beton, placate cu marmură, cavouri strălucitoare ale unor suceveni, unii defuncți alții încă în viață dar care consideră că și-au cumpărat deja bilet la  trenul spre eternitate în vagonul de clasa întâi, a înce­put în această primăvară o nouă organizare de șantier. S-au săpat fundațiile pentru un nou cavou iar “meseriașii” firmei recomandate de administratorul cimiti­rului, (un anume domn Maruseac), au considerat că îi încurcă  mult gărduțul ce împrejmuiește mormântul modest al cărturarului bucovinean și a soției sale, chiar și crucea veche de piatră, un mic monument funerar care ar trebui să marcheze locul în care cei doi își dorm somnul de veci, a trebuit să fie mutată din loc, pentru a se putea, probabil, instala betoniera necesată construcției noului monument.

Evenimentul a fost semnalat, cum am spus deja, de un om din Costâna, satul de baștină a lui Vasile Bum­bac, care periodic, vine la Suceava pentru a în­griji mormântul cărturarului. Iată comentariul acestuia, în limbajul specific veacului XXI: “faza e că au scos gardul care e acolo de 100 de ani ca să toarne placa la cavoul vecin apoi crucea care era înclinată, au mutat-o cumva înspre dreapta de pe postament  și rotită. Am trecut pe acolo înainte de Paști, că merg și fac curat cam de 2 – 3 ori pe an și am văzut că se săpa în spatele mormântului, așa că mă așteptam la suprize, dar nu să scoată gărduțul și să strâmbe și mai tare crucea aia”.mormant bumbac2

Deținătorul dreptului de concesiune pentru locul de veci unde se construiește cavoul cel nou, este un uni­versitar ieșean, originar din Suceava. Acea porțiu­ne de teren a aparținut familiei sale, a fost la un moment dat și un monument construit, decizia nouă fiind însă aceea de a se săpa și amenaja un cavou mai încă­pător pentru rude. El a recunoscut că a comandat construirea cavoului, a discutat această problemă cu administratorul cimitirului Pacea, un domn pe nume Maruseac, care i-a recomandat și firma cu care va colabora în extinderea și modernizarea locului de veci. “Am făcut comanda în limita suprafeței luate în concesiune”, a precizat universitarul ieșean, cu origini în municipiul Suceava. El a oferit garanții verbale că va lua legătura cu “antreprenorii” ce s-au ocupat de construcția cavoului, pentru a clarifica situația.

Cine a fost Vasile Bumbac, poet, dascăl și prieten de suflet al lui Mihai Eminescu

Numele Vasile Bumbac înseamnă, pentru cei mai mulți suceveni, o stradă supra-aglomerată ce trece prin fața Palatului Finanțelor, prin spatele Palatului Administrativ, pe lângă vechiul sediu al Arhiepiscopiei, acum restituit Consiliului Județean, pe lângă defunctul Hotel Gloria,  până în spatele Casei de Cultură. O stradă supra-aglomerată, dată fiind multitudinea de instituții riverane. Pentru cei care încă îi păstrează vie me­moria, Vasile Bumbac este cunoscut în istoria lite­ra­turii ca poet, profesor director de gimnaziu la Su­cea­va dar, înainte de toate,  prieten al lui Mihai Emi­nescu. In acest sens, spicuim dintr-un articol mai amplu semnat de profesorul rădăuțean Petru Bejenaru, pu­blicat în presa locală acum cinci ani:

La 7 februarie 1837 a venit pe lume, în comuna Costâna din județul Suceava, viitoarea conștiință românească – scriitorul Vasile Bumbac, prietenul lui Mihai Eminescu. Fiu de țăran, Vasile Bumbac a primit primele cunoștințe de la un dascăl ambulant, și anume Iordache Bucătaru.mormant bumbac3

Abia în anul 1851 devine elev al școlii primare din Suceava, iar trei ani mai târziu – elev al Gimnaziului din Cernăuți, unde, pe lângă limba germană, studiază limba română și limba latină, apoi istoria, științele naturale ș.a. În anul 1860, Vasile Bumbac a locuit la Cernăuți, împreună cu Mihai Eminescu, la profesorul Aron Pumnul. În anii de gimnaziu avea între obiectele preferate limba și literatura română, această pasiune dobândind o de la basmele și legendele populare. Un eveniment deosebit l-a copleșit pe tânărul elev bucovinean: în anul 1861 a fost arestat de autoritățile austro-ungare pentru agitația făcută în timpul campaniilor electorale. Au urmat persecuții repetate din partea autorităților și ca urmare Vasile Bumbac este silit să plece la Blaj, având o bursă din partea Consiliului de Miniștri de la București. În anul următor trece examenul de bacalaureat și în 1874 este trimis la Universitatea din Viena. În calitate de student s-a apropiat de scriitorii antici Homer, Horațiu, Virgiliu, Ovidiu ș.a., încercând apoi să le traducă lucrările. În toată perioada studiilor de la Viena, Vasile Bumbac a continuat prietenia cu Mihai Eminescu și cu pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. Ca urmare a activității sale militante, a fost ales președinte interimar al Societății literare și științifice studențești, vicepreședinte și membru în secția literară a Societății „România Jună”. Vasile Bumbac, de-a lungul vremii, s-a impus în viața culturală a Bucovinei: vicepreședinte și președinte al Comitetului central pentru organizarea sărbătorii de la Putna din 1871; membru în Comitetul de conducere în Societatea „Scoala română”; membru sprijinitor al Societății de cântare „Ciprian Porumbescu”; membru activ și președinte al Societății „Clubul român” ș.a. Începând cu anul 1863, Vasile Bumbac scrie și publică poezii în calendarele din Bucovina, în ziarele „Albina”, (Viena), „Glasul Bucovinei”, „Foaia Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”, în revistele „Familia”, „Aurora română”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Muza română”, „Gazeta de Transilvania”, „Concordia”, „Revista politică” etc. Din anul 1874 și până la sfârșitul vieții, Vasile Bumbac a ocupat funcția de profesor la Gimnaziul din Suceava. Multe versuri semnate de Vasile Bumbac au fost puse pe muzică de compozitori bucovineni precum Ciprian Porumbescu, Isidor Vorobchievici, Tudor Flondor, Eusebie Mandicevschi etc. Realitățile vitrege ale regimului de ocupație austriacă, mediul cultural cu precumpănire german l-au determinat pe poet să se ocupe de basme, balade și legende populare care evocau trecutul de slavă al străbunilor. Dar nu-și consumă integral speranța că odată și odată pământul românesc va fi dezrobit, iar poporul său „…din lanț scăpat”. S-a stins din viață la 27 februarie 1918, înainte de Marea Unire, pentru care a luptat toată viața. Nicolae Iorga l-a apreciat pe Vasile Bumbac drept întemeietor al școlii poetice din Bucovina. Prietenia cu Mihai Eminescu conferă scriitorului și patriotului Vasile Bumbac o dimensiune specială în istoria culturală a Bucovinei”. (Neculai ROSCA)

 

Vezi si

Aeroportul Suceava, locul doi într-un top european, din punct de vedere al creșterii procentuale a numărului de pasageri

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat sâmbătă, 28 ianuarie 2023, că, într-un clasament …