LUNGU – 10

Pe 20 iunie 2004, economistul Ion Lungu, fost director al AMBRO, a câştigat Primăria Suceava. A reuşit aceeaşi performanţă în 2008 şi în 2012. După Franz Cavaler Des Loges (care a condus Suceava din 1891 până în 1913), Lungu este persoana cu cel mai lung mandat de primar din istoria oraşului. De unii contestat, de mulţi apreciat, în aceşti zece ani Lungu a reuşit să schimbe radical faţa Sucevei. Un oraş încă neregăsit după traversarea pustiului comunist, în 2004 Suceava se confrunta cu o mulţime de probleme. Câte dintre ele a reuşit Ion Lungu să le rezolve, sucevenii pot aprecia singuri. OBIECTIV vă propune însă, timp de 10 zile, o trecere în revistă a principalelor evenimente care au marcat oraşul în aceşti ani de mandat Lungu. Astăzi: “Greaua moştenire” Lungu din mandatul doi pentru mandatul trei

In pofida tuturor greutăţilor şi schimbărilor politice şi în administraţie, Ion Lungu a declarat că 2012 a fost cel mai bun an al Primăriei Suceava din ultimii 23 de ani pentru că „s-au dat în folosinţă proiecte importante”. Intr-adevăr, reamenajarea zonei centrale a Sucevei, inclusiv realizarea a două parcări subterane şi clădirea Centrului Tradiţiilor Populare a fost finalizată sunt două proioecte finalizate după ce a fost ales primar a treia oară, pe 10 iunie 2012. Asta în condiţiile în care alte două proiecte europene: iluminatul pe artera principală şi 100 de camere video în locuri publice au fost recepţionate în prima parte a lui 2012. La al cincilea proiect cu fonduri europene atrase prin programul Operaţional Regional – reabilitarea a 14 străzi importante din Suceava – era bifată ca realizare asfaltarea a 11 străzi, trei din Iţcani fiind lăsate până la finalizarea unor lucrări pe canalizare şi apă.

Sistematizarea rutieră la intersecţia străzii Mitropoliei cu strada Ana Ipătescu şi a străzii Mitropoliei cu Ion Vodă Viteazul şi la cea cea din intesecţia străzilor Mirăuţi, Petru Rareş şi Ana Ipătescu sunt alte două lucrări care pot fi bifate ca realizări şi de cei care nu l-au votat pe Lungu la al treilea mandat. Oricum, nerealizările din mandatul precedent, indiferent că îi sunt sau nu imputrabile lui Ion Lungu, l-au urmărit din primele zile ale celui de-al treilea mandat.
In bilanţul de final de an nu apare şi, de altfel, nici nu avea cum să apară vreo referinţă pozitivă cu privire la salubrizare. Apare problema depozitării deşeurilor, la Botoşani nemaifiind posibil acest lucru. Se ajunge ca gunoiul să fie dus în cea de-a doua jumătate a lui 2012, pe o platformă pe care firma Diasil o are aproape de albia Sucevei. Anul următor, deşeurile vor fi duse pe o zonă adiacentă gropii de la Călău. La capitolul nerealizări, totuşi neimputabile primarului, este şoseaua de centură unde finanţarea de la Guvern a fost oprită. Noul acţionar de la SCCF, firma bucureşteană SCT în spatele căreia era un fond de investiţii austriac, nu a avut puterea francezilor de la Colas să continue lucrarea fără să primească bani. In plină vară, SCCF trimite în şomaj muncitorii de pe centură.
Procedurile de accesarea unui credit de 4,6 milioane de lei în scopul finalizării, în cursul anului viitor, a lucrărilor de modernizare de la cinematograful Modern unde urma să fie Centrul Cultural Bucovina au eşuat în 2012, iar în 2013 firma Civica nu a mai putut continua deoarece începuse o perioadă de mari probleme pentru aceasta.
Unul din efectele pozitive ale celor cinci proiecte cu fonduri europene atrase prin POR a fost economiile rezultate la licitaţie. In prima jumătate a lui 2012, Lungu vorbea de utilizarea economiilor pentru modernizarea a 12 străzi – 11 mici din oraş, dar situate în zone dificile şi pentru care erau necesare foarte multe fonduri şi lărgirea bulevardului Sofia Vicoveanca. In a doua jumătate, Lungu spune că, într-adevăr, economii de aproape opt milioane de euro, inclusiv TVA, vor putea fi utilizate pentru al şaselea proiect POR, dar nu vor fi asfaltate cele 12 străzi, ci la alte zece străzi mai mari. Este vorba despre Traian Vuia (1.415 metri); parţial Cernăuţi (910 metri cu tot cu podul de la Iţcani de 129 de metri); Grigore Alexandru Ghica (1.497 metri cu tot cu pasarela CFR de 385,5 metri); bulevardul George Enescu (1.364 metri, inclusiv modernizare pe 450 metri la trotuare cu lărgirea unei benzi); Mărăşti (276 de metri); Mihai Eminescu (270 metri); parţial Universităţii (822 metri); parţial Calea Unirii (457 de metri; parţial Cuza Vodă (759 metri cu podul de 16 metri); parţial Plevnei (525 metri cu tot cu pod de 25,5 metri). Abia în anul 2013 va fi semnat acordul de finanţare, iar licitaţia de execuţie nu s-a clarificat nici până azi. Totuşi, asta nu l-a împiedicat pe Lungu ca să spere încă din 2012 că din economii la alte proiecte europene va organiza o licitaţie cu care să finanţeze lucrări de extindere a pietonalului până după Prefectură şi de mdoernizare a unor porţiuni de străzi ca Vasile Bumbac, Stefan cel Mare şi Aleea Nucului. In 2013 au venit primele semnale pozitive, dar nici în 2014 încă nu este pe deplin rezolvat acest al şaptelea proiect POR.
In sfârşit, este dată în funcţiune noua centrală a oraşului
La categoria realizări pe 2012 este trecută lucrările demarate la noua centrală electrică de termoficare a oraşului care este făcută de firma bucureşteană Adrem Invest. Totuşi, lucrările erau la început iar Adrem a reuşit să treacă tot proiectul pe o nouă firmă – Bioenergy – la care să fie şi doi acţionari din Austria, iar finanţarea să o facă Raiffeisen. Abia în noiembrie 2013, după mari eforturi din partea tuturor părţilor implicate, primarul se va putea lăuda cu un nou CET şi să bifeze, în acest fel, una din cele zece promisiuni făcute în campania electorală de la alegerile locale din 2012.
Extinderea adăpostului pentru animale fără stăpân s-a dovedit o utopie. Lungu nu a luat în calcul unele detalii ce ţin de procedura de achiziţie publică şi nici evoluţii oscilante ale legislaţiei. In schimb, foarte sigur pe el, s-a apucat să declare, pe un ton pe care probabil acum l-ar reconsidera, la una din şedinţele cu asociaţiile de proprietari, imediat după ce câştigase al treilea mandat, că îşi va da demisia dacă nu va rezolva problema câinilor comunitari până în 2013. Abia în 2014 apar prime semnale clare: o licitaţie de capturare a câinilor fără stăpân va fi organizată în iulie, după clarificările legislative şi îndelungate discuţii cu ONG-uri şi chiar cu consilieri locali.

Centura încă nu e gata. Brambureală cu licitaţiile pentru salubrizare stradală
2013 este anul în care a trebuit să găsească o soluţie provizorie la problema mirosurilor de la staţia de epurare, în condiţiile în care firma spaniolă Dytras era în insolvenţă. Cu toate problemele mari şi nerezolvate nici acum la Termica, nu a dus lipsă oraşul de căldură în iarna şi nici de apă caldă. Două treimi din lucrările de la Cetate erau gata în toamna lui 2013, dar în privinţa şoselei de centură nu s-a înşelat în prima parte a anului când s-a arătat sceptic că va fi finalizată chiar şi în 2014. Piedicile cauzate de inconsecvenţele celor din USL, tensiuni între PSD şi PNL apărând încă din 2012, fac ca bugetul să fie adoptat pe final de martie şi să fie o brambureală în impozitele pe care ba le creşteau, ba le scădeau când liberalii, când social democraţii. Inconsecvenţa majorităţii USL duce şi la întârzieri în privinţa licitaţiei pentru salubrizarea stradală. La doi ani de la câştigarea în 10 iunie 2012 a mandatului de primar, Rosal continuă să măture străzile în baza unui acord provizoriu, după ce au loc numeroase contestaţii în 2013 la licitaţie şi abia în iulie va avea loc o nouă procedură de acest fel. Este ultimul an când reuşeşte să mai prevadă în buget un milion de lei la Catedrală, pe care la finele lui 2013, credea că vara lui 2015 va fi sfinţită. Din păcate, în urma unui control de la Curtea de conturi, este nevoit să ia măsuri care conduc la sistarea temporară a finanţării pentru handbal şi fotbal. Totuşi, premiază pe Geanina Beleagă pentru rezultatele excepţionale la competiţiile europene şi mondiale de canotaj.

Complicatul balet politic
Incercările în plan politic au fost cele mai dificile. Din fericire pentru el, nu a putut fi constrâns de nicio tabără politică în campania referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, fiind în concediu. Nu a putut “fenta” şi campania la parlamentare. A fost presat din toate părţile şi a încercat să împace capra şi varza: l-a susţinut pe pedelistul Ioan Balan în colegiul de deputat din Burdujeni, pe penelistul Stefan Băişanu în colegiul din restul Sucevei, iar faţă de Gheorghe Flutur nu s-a implicat nici pro şi nici contra, cu exccepţia unei întâlniri organizată de Balan în Burdujeni. Nici măcar în Salcea nu a fost Lungu să îl susţină pe Flutur, ci l-a trimis pe fratele geamăn Constantin. Vasile Blaga a cerut, la un post de televiziune, excluderea lui Lungu din PDL, dar nu a vrut Flutur iar Lungu a rămas, formal, membru PDL chiar dacă nu s-a mai afişat la nicio întâlnire de partid.
Din vara lui 2012 încoace, politicieni PNL, PSD şi, mai timid, PMP s-au lăudat ori s-au acuzat reciproc că îl susţin pe Lungu. In continuare el este în espectativă politică după ce a fost dezamăgit şi el, la rândul său, de cei pe care i-a susţinut. Atât Bălan, cât şi Băişanu sunt viitori candidaţi la fotoliu de primar. Primul este cât de cât predictibil, al doilea nu.
Marele compromis politic făcut de Lungu nu a fost trecerea în 2008 de la PNL la PDL, ci susţinerea lui Băişanu în 2012 la un mandat de deputat. Asta deşi l-a stresat la maxim în campania de la localele din 2012, organizând o tombolă cu toate că era ilegal acest demers. E drept că şi Lungu, în contrapartidă, venise cu idei măcar exotice, gen telegondolă de la Zamca la Cetate.
In toamnă, Băişanu era pentru Lungu un om energic şi plin de idei. Ideea lui Băişanu era de a se lipi de cât mai multe voturi şi a mers cu Lungu la inaugurat locuri de joacă pentru copii, ba şi la Bradul de Crăciun pe care l-au aprins împreună. Băişanu a câştigat mandatul, dar şi Sanda Maria Ardeleanu de la PDL pe care Lungu a felicitat-o, în ziua următoare, a câştigat în baza unor prevederi legale şi a unui vot destul de bun ţinând seama de valul USL.
Ultima apariţie publică a cuplului Lungu – Băişanu a fost pe 18 aprilie 2013 când Lungu iese la măturat în centrul Sucevei, după obiceiul la care nu a renunţat de când este primar iar Băişanu şi omul său, Dan Roibu, vin să facă acelaşi lucru, cu mănuşi galben – portocalii afişate ostentativ. Se fac declaraţii de presă, iar Băişanu comite imprudenţa să-l „înţepe” şi compară esplanada cu Stalingradul, cu Lungu de faţă. Rabdă cu stoicism afrontul, dar a fost începutul sfârşitului. La trei luni de la acest afront, cunoscul dramaturg Matei Vişniec vine la la Casa de Cultură unde este pusă în scenă piesa sa „Occident Express”, iar la final Lungu îi oferă titlul de „cetăţean de onoare”. Sincer şi dezinvolt, dramaturgul rădăuţean stabilit în Franţa îi spală fără să vrea obrazul primarului Sucevei şi spune, în faţa sute de oameni prezenţi în sala mare a Casei de Cultură, despre esplanada că este „minunată, extraordinară” şi poate fi o imensă sală de spectacole în aer liber. Mai trec încă vreo patru luni iar disensiunile în cuplul Băişanu – Lungu erau din ce în ce mai mari, primul cerându-i demisia din cauza termoficării. Lungu are sprijin politic de la toate partidele, până şi Balan dezicându-se de acest demers şi stând de vorbă cu Lungu pe tema asta. Se întâmpla înainte de debutul modernizării DN 29 Suceava – Botoşani, făcut în prezenţa premierului PSD Victor Ponta.
Pe plan personal, 2012 a fost dificil şi pentru că şi-a pierdut tatăl, Stefan, care a avut parte de o slujbă de înmormântare oficiată de 25 de preoţi. In 2013, apar realizări în plan personal pentru Lungu care ajunge bunic, nepoţelul Patrick primind nota 10 la naştere. In 2013, Patrick a fost „vedeta” care a aprins luminile în Bradul de Crăciun, primarul pregătindu-se pentru 2014 să fie şi socru mic. (Dan PRICOPE)