Tuesday , November 29 2022

Jumătate de mileniu de la sfințirea Bisericii Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou. Anul viitor: 30 de ani de la includerea în patrimoniul UNESCO

Jumătate de mileniu de la târnosirea actualei catedrale arhiepiscopale a Sucevei – Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou – s-a împlinit duminică. Iar în această zi de sărbătoare a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească. La fel cum în dimineața zilei de duminică 6 noiembrie 1522 (7030, de la zidirea lumii, cum se calcula odinioară), Slujba de Târnosire a Bisericii Sf. Gheorghe a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist al II-lea, și cu episcopul Rădăuților, Teofan I Movilă, iată și ieri – la jumătate de mileniu – liturghia a fost săvârșită de un impresionant sobor care l-a avut în frunte pe Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitului Părinte Teofan. Şi cum episcopul Rădăuților, Teofan I Movilă, a fost cu 500 de ani în urmă la slujba de târnosire a actualei catedrale arhiepiscopale de la Suceava, și duminică chiriarhul locului, ÎPS Calinic al Sucevei și Rădăuților a fost în soborul care a oficiat liturghia.

Şi nu tocmai puțini au fost credincioșii care duminică, 6 noiembrie 2022, au participat la slujba arhierească oficiată la jumătate de mileniu de la târnosirea bisericii. Chiar dacă vremea nu a fost prea îmbietoare.  Se cuvine însă a-i menționa și pe ceilalți patru ierarhi care au participat la slujbă și anume Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului. De asemenea, menționăm că răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.

Începută a fi zidită încă din 1514 (7022) de către Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitorul nu a mai apucat zilele să vadă lăcașul de cult terminat. Plecat la Domnul la 1517, după doar trei ani de la data la care începuse construcția bisericii mari, domnie care a ținut 13 ani, Bogdan al III-lea a lăsat urmașului său, Ştefan al IV-lea sarcina luării unei decizii importante în sensul continuării lucrărilor de la ferestre în sus care au mai durat cinci ani. Fără îndoială că a meritat efortul: Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava este una dintre cele opt lăcașe de cult din județul Suceava aflate în patrimoniul UNESCO. De altfel, singurul edificiu inclus în patrimoniul cultural mondial din Suceava este acesta. Până în 1677, biserica a fost catedrală mitropolitană – mitropolitul Dosoftei fiind cel care mută scaunul mitropolitan la Iași la acea vreme, probabil și din rațiuni politico-strategice întrucât reședința domnească era mutată la Iași de peste un secol înainte. Începând cu anul 1589, biserica adăpostește moaștele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou, racla cu trupul sfântului stând de la începutul veacului al XV-lea la biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți. Iar racla cu trupul sfântului Ioan cel nou de la Suceava a avut de la 1686 un „drum” și un „popas” de 97 de ani în cetatea poloneză Jolkiev – aflată azi în vestul Ucrainei – dar a revenit la 1783 la Suceava ca urmare a intervenției episcopul exempt de Bucovina, Dositei Herescu la autoritățile austriece. De atunci, cu o scurtă întrerupere în perioada primului război mondial, sfintele moaște au stat în catedrala ctitorită de fiul și de nepotul domnitorului ștefan cel Mare și târnosită la 6 noiembrie 1522.

ÎPS Calinic a adus un cuvânt de mulțumire Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, „Arhiepiscopul nostru” – după cum s-a exprimat chiriarhul – pentru misiunea pe care o face în această parte a țării de mai bine de 600 de ani. „Să-l rugăm la acest moment foarte important să mijlocească înaintea mult milostivului Dumnezeu așa cum a făcut-o și până acum pentru acest popor răstignit de nenumărate ori, dar înviat tot de atâtea ori în decursul istoriei”, a mai spus ÎPS Calinic. De altfel, chiriarhul a mulțumit tuturor celor care au sprijinit organizarea evenimentelor comemorative, incluse în programul “Anului Jubileu”: autorități și instituții locale, județene și centrale, administrației eparhiale, mănăstirilor, schiturilor și parohiilor, ctitorilor, binefăcătorilor și donatorilor și, bineînțeles, credincioșilor eparhiei. Totodată, ierarhul a vorbit despre rolul pe care Mușatinii l-au avut în ceea ce a însemnat conturarea spiritualității în aceste locuri.

De altfel, arhiepiscopul a oferit cadouri și distincții oficialităților prezente, cadourile constând într-o reproducere a Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, comoară a Bisericii „Sfântul Gheorghe”, icoană care a fost făcută în secolul XVIII-lea. Un asemenea cadou a fost oferit mai întâi Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, apoi președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, prefectului Alexandru Moldovan, primarului Ion Lungu, senatorului PSD Ioan Stan, vicepreședintelui CJ Suceava, Niculai Barbă, managerului Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, administratorului public al Județului Suceava, Irina Vasilciuc, și prof. Gheorghe Onișoru, de la Academia Oamenilor de Ştiință. Au fost evidențiați, printre alții, dr. Madlen Şerban (secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO), pr. prof. univ.dr. Nicolae Chifăr (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu). ÎPS Calinic a conferit Crucea Bucovinei mai multor preoți, dar și primarului comunei Putna, Gheorghe Coroamă, pentru contribuția la realizarea manifestărilor sub genericul „Moștenirea Mușatină – istorie, credință cultură” – „să aducem prinos de recunoștință celor care anul acesta au sprijinit acțiunile culturale desfășurate cu acest prilej”, după cum s-a exprimat chiriarhul.

Tot în contextul împlinii a 500 de ani de la Sfințirea Bisericii cu Hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava ÎPS Calinic a oferit, spre final, „Medalia Jubiliară” preacuviosului părinte arhimandrit Hariton Negrea, stareț al mănăstirii Petru Vodă, prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, prof.univ.dr. Gheorghe Onișoru, Constanței Carp de la Institutul Național al Patrimoniului București, arhitectului Constantin Gorcea, omului de afaceri Viorel Nuțu – compania General Construct Suceava, precum și companiei Wincero Creativ Grup – creatorii identității vizuale pentru “Moștenirea Mușatină. Credință, Cultură, Istorie”.

Prezența prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României se explică și prin aceea că a prezentat lucrarea „Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Istorie – Credință – Cultură și Civilizație”. Textul volumului este semnat de părintele arhidiacon Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească iar apariția editorială este a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Lucrarea este apărută sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și a fost finanțată de Guvernul României, cu o calitate grafică de excepție, volumul fiind de altfel lansat tot duminică, 6 noiembrie fiind un important moment de o încărcătură culturală semnificativă.

Precizăm că anul viitor se împlinesc 30 de ani de când, în mod oficial, actuala catedrală arhiepiscopală a Sucevei a fost inclusă – era anul 1993 când s-a întâmplat asta – de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Ştiință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Premierul Nicolae Ciucă : La Mulți Ani, frumoasă Bucovină! La mulți ani, tuturor românilor bucovineni!

La 104 ani de la unirea Bucovinei cu Țara, premierul Nicolae Ciucă a transmis un …