Inelul energetic al României trece prin județul Suceava și se va finaliza cu bani europeni

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a participat, luni, la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.

Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt în valoare totală de peste 420 de milioane de euro. Aproape un sfert din valoare este destinată unui proiect discutat cu cel puțin un deceniu în urmă prin care se urmărea o așa numită „închidere” a inelului energetic al României. Este vorba de construirea unei noi LEA (linie electrică aeriană) în simplu circuit de 400 kV Gădălin (județul Cluj) – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice. Valoarea proiectului trece de 101 milioane de euro și este cel mai mare dintre cele nouă semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport și de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).

Proiect vechi de mai bine de zece ani

De-a lungul vremii, importantul proiect prin care se închidea – pornind de la Suceava până în satul clujean Gădălin – inelul energetic al României a stârnit interesul unor companii, inclusiv de peste ocean. Spre exemplu, pe 10 ianuarie 2012 la Consiliul Județean (CJ) Suceava, a avut loc o întrevedere între reprezentanții unei firme din SUA cu privire la proiecte mari de extindere a rețelelor de transport a energiei electrice. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, – aflat atunci spre finalul primului său mandat – a declarat că discuțiile au fost purtate cu reprezentanți ai firmei PIKE Electric Corporation, care s-au arătat interesați de proiecte ce vizează investiții majore ce trec și prin mai multe localități din județ, unul fiind cel vizând linia de înaltă tensiune dintre Suceava și Gădălin, creându-se un „inel energetic”, obiectiv de importanță strategică pentru România. Tot atunci, Gheorghe Flutur afirma că discuții s-au purtat cu cei de la PIKE Electric Corporation în contextul unei vizite a acestora în Republica Moldova, la Bălți unde, de asemenea, era capătul unui alt traseu pentru o linie de transport de energie electrică de înaltă tensiune care începe de la Suceava. Ambele trasee implică și derularea unor lucrări pe teritoriul mai multor localități din județul Suceava, dar contextul politic ulterior nu a mai permis dezvoltarea celor două linii energetice de 400 kV. Până acum când se întrevăd iarăși posibilități concrete, inclusiv o finanțare destul de generoasă.

Inelul de 400 kV reprezintă un ansamblu de linii electrice aeriene de 400 kV din rețeaua electrică de transport, cu o lungime de aproximativ 1.796 de kilometri, care sunt deja realizate, sunt în curs de execuție sau se vor construi conform Planului de dezvoltare a RET pe 10 ani al CNTEE Transelectrica SA. În 2020, circa 64% din Inelul de 400 kV era realizat, restul de circa 36% reprezentând segmente care fie se aflau în lucru, fie în diferite faze de pregătire. Prin finalizarea și punerea în funcțiune a liniei 400 kV Oradea Sud-Nădab la sfârșitul anului 2020, Inelul de 400 kV a atins un grad de realizare de 70%.

Închiderea Inelului de 400 kV este fundamentală atât în zona de vest a țării, unde rețeaua electrică de transport se interconectează mai solid cu Europa, cât și în zona de est, unde există dificultăți de evacuare a puterii din zona Dobrogea. Completarea Inelului de 400kV va contribui semnificativ la creșterea siguranței în funcționare a SEN, creșterea capacității de interconexiune, integrarea energiei din surse regenerabile produsă în zona Dobrogea, optimizarea funcționării pieței de energie electrică și la integrarea acesteia în piața unică europeană de energie (IEM).

În martie 2021, după retehnologizarea stațiilor Timișoara și Reșița, pentru completarea Inelului de 400 kV în zona de vest se executau lucrări importante de investiții pentru construirea LEA 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița. La acea vreme se spunea că segmentele de linie electrică aeriană din Inelul de 400 kV necesar a fi finalizate sunt: Axul Banat de 400kV – Porţile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad (trei etape) și, respectiv, LEA 400 kV Gădălin-Suceava.

Lungimea traseului LEA pe teritoriul județului Suceava este de aproape 120 km, puțin mai mică decât lungimea cumulată a LEA de pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Cluj.

Pentru realizarea investiției este necesară suprafața totală de 492,8327 ha din care: 366,8233 ha definitiv (4,3135 ha agricol și 362,5098 ha forestier); 126,0094 ha temporar (125,9518 ha agricol și 0,0576 ha forestier). Suprafața de 362,5098 ha reprezintă culoarul de siguranță de 54 m lățime în care inițial va fi defrișată pădurea, urmând ca după instalarea vegetației arbustive (în zonele împădurite) aceasta să fie menținută la maxim 2m înălțime. Această suprafață este necesară pe toată durata de funcționare a LEA 400kV Gădălin – Suceava.

Din cantitatea de 138.600 mc de material excavat pentru realizarea fundațiilor stâlpilor LEA Gădălin-Suceava, 100.800 mc de pământ se repun în gropile fundațiilor, restul de 37.800 mc se va transporta în zone unde se va folosi pentru umpluturi terasamente drumuri de acces.

Traseul

În ceea ce ne privește, traseul LEA pe teritoriul județului nostru pornește în zonele puțin împădurite (altminteri, unul dintre principiile generale urmărite în realizarea investiției este cel intitulat „evitarea zonelor împădurite unde sunt necesare defrișări”) aflate la vest de pădurea Cucureasa înscriindu-se pe direcția vest-est pe dealurile comunei Coșna, ocolind prin partea de nord localitatea Valea Bancului și apoi la nord de localitatea Dorna Candrenilor, apoi se va îndrepta spre Argestru traversând râul Bistrița Aurie și DN17 Vatra Dornei-Suceava. Din zona de nord-vest a localității Argestru traseul se va îndrepta spre nord situându-se la vest de localitatea Iacobeni și apoi în culoar comun cu LEA 110 kV Iacobeni – Delnița. La nord de Iacobeni este traversat râul Bistrița și DN 18 Iacobeni – Baia Mare, după care traseul LEA 400 kV schimbă direcția spre nord-est, fiind în continuare în culoar comun cu LEA 110 kV existentă la o altitudine maximă de 1200 m (o situație aparte deoarece unul din principiile urmărite a fost evitarea zonelor cu altitudini peste 1000 m).

La nord de Pasul Mestecăniș este părăsit traseul LEA 110 kV după care sunt traversate zone împădurite din muntele Păltinișului și Pădurea Arseneasa. Ocolind zona locuită din Fundu Moldovei, (Valea Arseneasa) traseul va schimba orientarea spre est, va traversa DN 17 Suceava – Iacobeni, CF Vatra Dornei – Suceava și râul Putna schimbându-și orientarea spre sud. După ce sunt evitate zonele locuite de-a lungul văilor Cârstea, Izvorul Giumalău și traversează DJ 175B Pojorâta – Chiril, traseul ia din nou orientarea est situându-se la sud de localitatea Câmpulung Moldovenesc. În continuare este traversat DJ 175A Câmpulung Moldovenesc–Chiril după care traseul schimbă direcția spre nord-est, traversând DJ 177B și o zonă împădurită din culmea Măgura Cailor. Sunt evitate astfel alunecările de teren ce au condus la modificarea traseului existent al LEA 110 kV Cîmpulung Moldovenesc – Frasin. La sud de localitatea Vama orientarea traseului devine est, se evită zona locuită de pe valea Sălătrucului și traversează o zonă împădurită în culoar comun cu LEA 110 kV existentă.

La vest de localitatea Frasin sunt traversate DN 17, CF Suceava – Vatra Dornei și râul Moldova după care pe o lungime de circa 4 km este traversată o zonă împădurită. Astfel sunt evitate: zona locuită la nord de Frasin, viitoarea centură de ocolire a orașului, lunca inundabilă de pe malul stâng al râului Moldova, balastiera și stația reglare gaze situate pe malul drept al râului. După traversarea zonei împădurite la nord de Frasin, traseul liniei va schimba orientarea spre sud-est traversând din nou râul Moldova, CF Vatra Dornei-Suceava și DN 17. După traversarea LEA 110 kV existentă Frasin-Gura Humorului, traseul liniei se va situa în culoar comun cu LEA 110 kV existentă cca. 2 km, după care va schimba din nou direcția spre sud est traversând DJ 177D Gura Humorului-Voroneț.

Este traversată pe o lungime de circa 6 km o zonă împădurită la sud de localitatea Gura Humorului. Se evită astfel zonele locuite, rezervația paleontologică precum și zona parcului de odihnă și agrement. Păstrând orientarea est, traseul LEA va traversa DJ 177C Gura Humorului-Valea Moldovei, situându-se în lunca râului Moldova, ocolind zona de dezvoltare economică propusă pentru comuna Capu Câmpului, iar din zona nordică a localității Capu Câmpului va schimba direcția spre nord, traversând râul Moldova, după care va schimba din nou direcția spre est. La sud de Berchișești este traversat DN 2E Fălticeni-Solca și CF Vatra Dornei-Suceava traseul LEA situându-se la sud de Măzănăești și Lucăcești.

După ce traversează din nou CF Vatra Dornei-Suceava, traseul LEA se situează paralel cu DJ 209C Berchișești-Suceava până la sud de Vornicenii Mari. Evitând zonele cu alunecări de teren, traseul LEA traversează pârâul Şomuzul Mare ocolind pe la sud localitatea Moara Carp. Pentru a evita din nou zonele cu alunecări de teren (unul din principiile generale urmărite în realizarea acestei mari investiții fiind cel intitulat „evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic”), traseul LEA schimbă orientarea spre nord, apoi este paralel cu drumul comunal DN 2 – Moara Carp. După ce traversează DN 2, traseul LEA 400 kV va fi paralel cu traseul LEA 400 kV existentă Roman – Suceava. Ultimii șase stâlpi sunt stâlpi de dublu circuit și permit racordarea la stația 400/220/110 kV Suceava, amplasată în zona de sud a municipiului Suceava.

După ce traversează DN 2, traseul LEA 400 kV proiectate va fi comun cu traseul LEA 400 kV existentă Roman – Suceava. Pe acest tronson, în lungime de 3km, se vor monta patru stâlpi dublu circuit pentru a fi preluate circuitele celor două linii, iar în continuare conductoarele liniei Gădălin – Suceava se vor amplasa pe stâlpii dublu circuit existenți (6 stâlpi), ai LEA 400 kV Roman – Suceava, până la intrarea în stația Suceava.

Traseul LEA 400 kV Gădălin-Suceava, mai sus descris, reprezintă rezultatul unui proces de armonizare a variantelor de traseu studiate, cu propunerile de dezvoltare locală și centrală din zonă, precum și cu minimalizarea impactului asupra factorilor de mediu, desfășurat în perioada anilor 2009-2013 la care au participat alături de proiectant și beneficiar, reprezentanții: autorității centrale și locale competente pentru protecția mediului, administrației publice locale, precum și cei ai instituțiilor centrale, reuniți în cadrul ședințelor grupului de lucru constituit conform prevederilor art. 14 din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. (Dan PRICOPE)