În zilele în care pentru zeci de medici și asistente nu se puteau face teste, o ceată de parlamentari PSD a fost testată în bloc la Spitalul Județean

Pe 13 martie 2020, în plin haos declanșat de coronavirus, în perioada în care angajaților Spitalului Județean li se refuza testarea, iar puținele probe care se recoltau erau trimise la Iași sau București, patru parlamentari suceveni au fost testați de urgență la SJU și un al cincilea la DSP. In frunte cu liderul lor, senatorul PSD Ioan Stan, la Spital s-au prezentat și au fost testați în acea zi și parlamentarii pesediști Alexandru Rădulescu, Virginel Iordache și Ilie Niță. Pesedistul vopsit Alexandru Băișanu s-a testat tot atunci, dar la DSP. Toți aceștia apar pe listele cu testarea din acea zi cu  numere consecutive sau foarte apropiate, ceea ce arată că au mers în grup la Spital sau, conform unor surse, recoltarea probelor s-a făcut la domiciliul unora dintre ei. Multe zile după ce pentru parlamentarii pesediști s-au putut face de urgență teste, zeci de angajați de la Spital, Ambulanță sau ISU au stat ore în șir la cozi în curtea Spitalului vechi sau la DSP pentru a fi testați. Probabil, tot în acele zile, sute de suceveni cu simptome ale bolii sau care știau că au intrat în contact cu cineva bolnav nici măcar nu puteau îndrăzni să spere la testare. La Parchet este un dosar deschis pentru zădărnicirea combaterii bolilor, abuz în serviciu și fals intelectual, în care sunt cerce­tate, printre altele, “împrejurările în care s-a realizat la SJU testarea pentru infecția cu COVID-19, respectiv faptul că ar fi fost testate unele persoane, cu încălcarea reglementărilor legale, în condițiile existenței unui număr limitat de teste”  

 

Ieri s-au împlinit trei luni de când în România a fost confirmat primul caz de COVID-19. În prezent, ne apropiem de 20.000 de cazuri, iar statisticile oficiale arată că mai bine de 2.700 dintre persoanele depistate pozitiv cu noul coronavirus sunt cadre medicale.

La Suceava, primul caz confirmat de infectare cu coronavirus a fost anunțat pe 2 martie, un bătrân din Mălini întors din Italia. Ieri, numărut total de cazuri, anunțat după multe bolmojeli și corecții de INSP, ajunsese în Suceava la 3.454. Din păcate, pentru 205 dintre aceștia infectarea cu coronavirus a fost fatală.

Ne-a durut mult când Suceava a fost plasată în carantină și Spitalul Județean a primit urgent eticheta de “cel mai mare focar COVID”. Să nu uităm ușor că a venit armata, că sute de cadre medicale au făcut eforturi supraomenești pentru a salva ce se mai putea salva, că s-a muncit și că s-a cheltuit imens pentru a limita efectele nenorocirii care s-a abătut peste Suceava.

Am asistat la scene dramatice, cu cadre medicale speriate, suprasolicitate, epuizate după ture infernale în care trebuiau să aducă alinarea zecilor de muribunzi din jurul lor. Aceleași cadre medicale însă nu erau testate sau așteptau și câte o săptămână rezultatele testelor. Nu uitați că am văzut cu toții imaginile stupefiante în care medici, asistenți, personal de la Ambulanță erau ținuți îngrămădiți, cu orele, în zăpadă, în curtea Spitalului vechi sau la DSP pentru testare.

Nimeni nu știe acum, probabil nici n-o să aflăm vreodată, câte sute sau mii de suceveni, speriați de moarte, au cerut să fie testați pentru infectarea cu  coronavirus, unii cu simptome, alții știind că au intrat în contact cu persoane bolnave. Cei mai mulți au fost însă refuzați, pentru că atunci la Suceava încă nu se puteau face teste, probele fiind trimise la Iași sau la București, rezultatele venind după multe zile, centrele de testare din țară fiind suprasolicitate și fără personal suficient. Câți dintre cei care nu s-au putut atunci testa și au aflat mai apoi că sunt bolnavi au infectat la rândul lor alți oameni, de asemenea, probabil n-o să aflăm niciodată.

Listele cu cei testați atunci, în primele zile ale crizei de la Suceava, arată că într-adevăr au fost numeroase cazuri în care testarea, atât la Spital, cât și la DSP s-a făcut mai mult pe “ochi frumoși” decât ținând cont de urgența cazurilor.

Tot felul de afaceriști, politruci sau bugetari, profitând de relațiile pe care le aveau la Spital, au sărit rândul și s-au testat în acele zile în care medicii și asistentele nu puteau afla dacă sunt sau nu infectați, dacă pot sau nu să-și continue acti­vitatea în Spital fără să infecteze pacienții sau dacă pot merge liniștiți acasă, la familiile lor.

Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns episodul în care parlamentarii PSD suceveni s-au bulucit la Spital cerând să fie testați. În aceeași zi, vineri, 13 martie, în toiul crizei, când la Suceava testarea era extrem de redusă, o ceată de social-democrați în frunte cu liderul lor, senatorul Ioan Stan, invocând că sunt “contacți” cu persoane bolnave, au cerut testarea. Alături de Stan, la Spitalul Județean au mai fost testați în aceeași zi senatorul Ilie Niță, precum și deputatul Alexandru Rădulescu și senatorul Virginel Iordache. Tot vineri, 13 martie, pesedistul vopsit Alexandru Băișanu a solicitat și el testarea, probele fiind recoltate însă la DSP Suceava, așa cum ar fi trebuit să se întâmple și în cazul celorlalți parlamentari PSD. Nu insistăm pe faptul că unele surse susțin că cel puțin la o parte dintre acești politicieni de fapt probele le-au fost recoltate acasă și nu la SJU sau DSP.

Din fericire, pentru toți cei de mai sus rezultatele testelor au fost negative.

Trebuie spus că în ziua respectivă, 13 martie 2020, Vergil Chițac, un senator PNL de Constanța, a fost confirmat pozitiv și e posibil ca acest caz să fi fost invocat drept “contact” de parlamentarii social-democrați suceveni atunci când au solicitat testarea.

Pe listele cu cei care au fost testați apar și numele altor politicieni sau funcționari suceveni, dar la zile bune distanță de acest desant pesedist. Astfel, pe 19 martie a fost testat, la DSP, vicepreședintele CJ Suceava, Viorel Seredenciuc, iar pe 22 martie, tot la DSP Suceava a fost testat președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. Ambii au declarat că au fost în contact cu persoane bolnave, în cazul președintelui CJ rezultatul testului fiind pozitiv, Flutur fiind internat mai apoi în Spitalul Județean pentru tratament.

Situația dramatică de la Spitalul Județean din acele zile face obiectul unui dosar penal aflat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. «Faptele sesizate au fost încadrate într-o formă agravată a infracțiunii de “zădărnicirea combaterii bolilor”, prevăzută de art. 352, alin.1, 2 și 5 Cod Penal.

În cursul cercetărilor a  rezultat faptul că la nivelul Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava au fost înregistrate decese ale unor pacienți care au fost confirmați pozitiv în urma testării pentru COVID-19, decese care au avut loc atât anterior datei de 23 martie 2020, cât și ulterior acesteia.

La acest moment există indicii că aceste decese sunt în legătură cu activitatea ilicită desfășurată de funcționarii publici din sistemul medical (personal din cadrul spitalului, precum și din cadrul Direcției de Sănătate Publică Suceava), aceste persoane nerespectând măsurile dispuse de autorități în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei noului coronavirus, în perioada ianuarie-martie 2020.

În instrumentarea cauzei, având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, la data de 27.03.2020, urmărirea penală a fost extinsă cu privire la fapte sub aspectul infracțiunilor de “abuz în serviciu” și “fals intelectual”.

În concret, sunt avute în vedere împrejurările în care s-a realizat testarea pentru infecția cu COVID-19, respectiv faptul că ar fi fost testate unele persoane, cu încălcarea reglementărilor legale, în condițiile existenței unui număr limitat de teste, iar probele recoltate unor angajați ai Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava nu au fost înaintate către laboratoare specializate, în vederea analizării, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de izolare a cadrelor medicale, zădărnicind în acest fel activitățile de prevenire și combatere a infecției virale cu noul coronavirus», se arată într-un comunicat oficial emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în care se face precizarea că faptele se referă la perioada februarie – martie 2020. (O.S.)