ICCJ decide că doar 3 dintre cei 19 poliţişti de la Siret, lăsaţi liberi de Curtea de Apel, pot părăsi arestul

Instanţa supremă a decis, vineri, că pot părăsi arestul doar trei dintre cei 19 poliţişti de frontieră de la PF Siret lăsaţi în libertate prin hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti.
Instanţa supremă a dezbătut, vineri, recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei de miercuri a Curţii de Apel Bucureşti, care a hotărât că 19 dintre poliţiştii de frontieră de la Siret, arestaţi preventiv în dosarul mitei de la acest punct de trecere al frontierei, pot fi cercetaţi în libertate.
La termenul de vineri al procesului procurorul anticorupţie a cerut judecătorilor casarea deciziei şi prelungirea măsurii arestării preventive în cazul celor 19 poliţişti.
După deliberări, judecătorii au decis, definitiv, ca trei dintre cei 19, respectiv Adrian Iuga, Olivia Alina Mandiuc şi Bogdan George Ungureanu, să fie cercetaţi în libertate, în timp ce restul de 16 să rămână în arest preventiv.
Cei trei poliţişti vor părăsi Direcţia de Cercetări Penale în 3 aprilie, atunci când expiră actuala măsură de prelungire a mandatului de arestare preventivă.
Pentru ceilalţi 16 poliţişti, măsura a fost prelungită până pe 3 mai.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a dezbătut, în 30 martie, cererea procurorilor DNA de prelungire a mandatelor de arestare preventivă pentru Elena Anca Agapi, Manuel Eugen Costache, Bogdan Constantin Rurac, Viorel Ruşte, Sorin Doru Strugaru, Ilie Cozmei, Olivia Alina Mandiuc, Adrian Iuga, Teodor Cristian Nicolovici, Florin Sticleţ, Rodica Nichiforiuc, Alexandru Luchian Posmangiu, Gheorghe Neamţu, Vasile Romis Luchian, Constantin Traian Hai, George Slevoacă, Bogdan-George Ungureanu, Alin Gheorghe Pavlovici, şi Ilie Zahariuc.
Judecătorii au respins cererea DNA şi a decis că cei 19 pot fi cercetaţi în libertate, dar le-a impus interdicţia de a părăsi ţara şi anumite obligaţii prevăzute de lege.
“În acest sens argumentele parchetului se reduc exclusiv la evidenţierea gradului de pericol social concret al infracţiunilor, punând accentul şi marşând exclusiv pe gravitatea acuzaţiilor, conchizând că «pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie»”, arată CAB în motivarea sa.
Instanţa a mai arătat că în concordanţă cu bogata jurisprudenţă CEDO “privarea de libertate nu trebuie să se limiteze la gravitatea infracţiunilor, examinând în mod pur abstract necesitatea prelungirii acesteia, ci trebuie demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică”.
“Referitor la această tulburare a ordinii publice, a reacţiei negative a colectivităţii, Curtea constată (cu regret) că mai degrabă opinia publică acceptă tacit comiterea unor fapte catalogate ca fiind de mică corupţie, decât să-şi manifeste oprobriul faţă de acestea (dovadă în acest sens fiind şi numeroasele caracterizări favorabile acordate pentru susţinerea unora dintre inculpaţi). Aşa cum au relevat o parte din inculpaţi şi cum de altfel este menţionat şi în cuprinsul referatului cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, cei care nu se integrau în mecanismul infracţional sau nu aveau «realizări» mulţumitoare erau trecuţi pe «frontiera verde». Practic se relevă faptul că această «cutumă» era încetăţenită la PTF Siret, atât funcţionarii statului cât şi persoanele care apelau la aceştia la momentul trecerii frontierei acceptând această situaţie de fapt (faptul că în cauză nu există nici un denunţ al vreunei persoane care se presupune că a dat mită este relevant în acest sens)”, mai notează judecătorul de la Curte.
Magistratul mai constată că “opinia publică nu ar fi tulburată în mod real prin lăsarea în libertate a inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât vorbim de infracţiuni de pericol, nonviolente, care nu au acelaşi ecou în rândul opiniei publice” şi că “prin natura profesiei toţi inculpaţii sunt lipsiţi de antecedente penale, provin din familii organizate şi au un domiciliu stabil, împrejurări care trebuie avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive”.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, la PTF Siret a fost constituit un grup infracţional organizat format din lucrători de poliţie şi lucrători vamali având ca scop strângerea unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba în special de tolerarea traficului de ţigări.
În perioada menţionată, 54 de inculpaţi, în calitate de lucrători de poliţie la PTF Siret, în baza unei înţelegeri prealabile, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera. Sumele de bani erau luate pentru ca lucrătorii de poliţie să le permită mituitorilor introducerea în România a unor bunuri, în general ţigări din Ucraina, peste limita legală admisă.
De asemenea, în perioada decembrie 2010- ianuarie 2011, Aurel Anea, în calitate de comisar de poliţie, a pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la poliţiştii de frontieră Posmangiu, Rădăcină, Strugar şi Luchian pentru a trece cu vederea încălcarea legii de către subordonaţii săi.
În aceeaşi perioadă, comisarul de poliţie Aurel Anea a pretins, primit ori acceptat sume de bani şi bunuri şi de la cei patru lucrătorii vamali, şefi de tură, Sorin Constantin Şcalad, Nicu Cezar Şchiopu, Lazăr Ungureanu, Simion Coroliuc, pentru a nu efectua controale asupra modului în care îşi îndeplinesc aceştia atribuţiile de serviciu. În mod constant, inculpatul a sprijinit grupul infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de luare de mită, pentru a obţine beneficii financiare şi materiale.
Potrivit anchetatorilor, pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 de lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 de lei şi 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane. (O.S.)