Hristos a înviat!

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul “Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, bucuria fiind sentimentul care trebuie să predomine.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere”, dar şi din termenul egiptean cu acelaşi înţeles “paseh”.

Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă sâmbătă seara, cu un avion special, la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti și apoi a fost dusă către parohiile din toată țara

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere a început în jurul orei 23.00, în interior. Învierea Mântuitorului a fost însă proclamată în afara bisericii, pentru că, spun preoţii, ea vizează toţi credincioșii.

La miezul nopţii, preotul a ieșit din biserică şi a chemat credincioşii cu îndemnul “Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, lumina a fost împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumânările oamenilor au fost aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, au înconjurat biserica de trei ori, cântând “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, preotul a intrat din nou în biserică, unde a continuat slujba de Înviere, care a durat până în jurul orei 03.00.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mâncate.

Tot de Paşte, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi şi duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.

Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca “A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

Data sărbătoririi Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele este sărbătorit în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocțiul de primăvară. (Mediafax)