Evenimente spre sfârșit de an la lăcașurile de cult din Putna

A devenit un obicei ca în a treia zi de Crăciun, grupuri de colindători să vină și să îl colinde pe Sfântul Voievod Ştefan. Această zi de sărbătoare a început cu Sfânta Liturghie. Au slujit Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, preoți din nordul Bucovinei și din Basarabia, alături de părinții din obștea mănăstirii. În continuare, mai multe grupuri de colindători, nu numai din Bucovina, ci și din Basarabia, au vestit Nașterea Domnului în casa Sfântului Voievod Ştefan. De altfel, la Mănăstirea Putna, în fiecare an, pe data de 27 decembrie, are loc Concertul de colinde „La poartă la Ştefan Vodă”.

În deschidere, Părintele Stareț Arhim. Melchisedec, a prezentat filmul „Mănăstirea Putna” realizat de către Trinitas TV, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Filmul are două părți: prima parte se numește „Epoca Ştefaniană”, iar partea a doua, „Tradiție, cultură și spiritualitate”. El a fost realizat la încheierea sărbătoririi a 550 de ani de existență a mănăstirii: în 2016 s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie, iar în acest an, 2019, 550 de ani de la sfințirea mănăstirii.

În continuare, mai multe grupuri de colindători, nu numai din Bucovina, ci și din Basarabia, au vestit Nașterea Domnului în casa Sfântului Voievod Ştefan: Grupul vocal studențesc „Irini”, Parohia Falcău – Grupul de elevi ai școlii Gimnaziale Falcău, Grupul vocal instrumental „Fiii Putnei”, Ansamblul folcloric „Mărgăritare basarabene” din Corjova, Corul parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ştefan, noi oșteni”, Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus

În această perioadă de final de an, pentru comunitatea putneană, sunt și evenimente nu numai de glorie, ci și de aducere aminte a unor situații nu neapărat fericite, luate prin prisma vremurilor mai îndepărtate: regimul austriac a restricționat drastic viața monahală din nordul Moldovei (devenit o nouă provincie a Imperiului Austriac, sub numele de Bucovina) în care, din circa 800 de călugări existenți înainte de anexare, vor rămâne în jur de 8% în secolul următor. Astfel, pe 28 decembrie 1785, se „dezridică” Sihăstria Putnei – lăcaș monahal de sine stătător acum dar care în secolul al XVIII-lea funcționa, alături de Ursoaia, ca sihăstrie aparținătoare de Sfânta Mănăstire Putna. În 28 decembrie doi ieroschimonahi și patru monahi fiind transferați la Mănăstirea Putna, deși procesul „dezridicării” a început în 27 august 1785 – după cum precizează Centrul „Ştefan cel Mare”. Odată cu dezridicarea sunt aduse de la schitul Sihăstria Putnei la Mănăstirea Putna cele mai multe din obiectele de preț: veșminte, cărți, vase de cult, documente, inscripții etc.

Dezridicarea Sihăstriei Putnei are loc în contextul în care la 26 decembrie 1783 moare starețul Natan de la Sihăstria Putnei, „și cu el cel din urmă stareț de sihăstrii din Bucovina” (Simeon Reli). Natan a fost trecut în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în rândul cuvioșilor – moaștele lui se păstrează la Mănăstirea Putna și la Mănăstirea Sihăstria Putnei – fiind renumit ca duhovnic iscusit, fiindu-i părinte duhovnicesc și Mitropolitului Iacob Putneanul – considerat al doilea ctitor al Mănăstirii Putna. De asemenea, cuv. Natan a fost înzestrat de Dumnezeu cu darul caligrafierii, având multă râvnă pentru a copia cărți de slujbă și cărți de învățătură duhovnicească, s-a ostenit realizând numeroase lucrări. Cu toate că în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016 s-a hotărât canonizarea Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei, cu ziua de prăznuire 15 mai, și a colaboratorilor săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, cu ziua de prăznuire 16 mai, obștea de la Mănăstirea „Sfântul Daniil Sihastrul” cinstește în a doua zi de Crăciun adormirea Sfântului Cuvios Natan. (D.P.)