Cum s-au împărţit banii pentru echilibrarea bugetului localităţilor sucevene

Consiliul Judeţean (CJ) Suceava a împărţit, în şedinţa extraordinară de ieri, peste 37 de milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale. A fost prima şedinţă extraordinară din acest an.
Banii au fost repartizaţi din sumele defalcate din TVA şi din cotele defalcate din impozitul pe venit. Potrivit legislaţiei în vigoare, o parte din fondurile repartizate la primării pentru echilibrarea bugetelor locale se dau de la Finanţe, iar alta în baza unei hotărâri adoptată de deliberativul judeţean. Conform celor afirmate de şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, cele 114 primării din judeţ au primit, anul acesta, pentru echilibrarea bugetară, 99,5 milioane de lei de la Finanţe şi CJ, cu 0,9 milioane de lei mai mult decât în 2013.
Adoptarea proiectului de hotărâre s-a făcut, în şedinţă extraordinară, după ce Finanţele au comunicat administraţiei judeţene ce sume vor repartiza primăriilor, urmând ca în cinci zile CJ să comunice la Finanţe ce sume va da administraţiilor locale. Aceleaşi metehne din mandatul trecut s-au păstrat: consilierii aflaţi atunci în Opoziţie şi acum la Putere reclamau că nu au primit din timp proiectele privind bugetul iar acum doar s-au schimbat rolurile. Conform legii, şedinţa extraordinară a CJ se convoacă în maxim trei zile, iar în cazul consiliilor locale prevederea este exact inversă. De aici au pornit unele discuţii: ba că răspunsul la Finanţe trebuia comunicat până azi ca să nu treacă termenul de cinci zile, ba că nu au fost înştiinţaţi din timp consilierii judeţeni.
Proiectul iniţiat de preşedintele PSD al CJ Suceava, Cătălin Nechifor, prevăzuse alocarea unei sume de circa un milion de lei pentru Suceava, 695.000 de lei pentru Vatra Dornei, 546.000 pentru Rădăuţi, dar pentru prima dată municipiului reşedinţă de judeţ i se alocă mai puţini bani decât altor două localităţi. Astfel, 2,2 milioane de lei au fost alocate la Cîmpulung Moldovenesc şi 1,8 milioane de lei pentru Fălticeni. La Suceava, Vatra Dornei şi Rădăuţi, primarii sunt de la PDL, în timp ce primarii de Cîmpulung şi Fălticeni sunt de la PNL şi, respectiv, PSD. Situaţia s-a păstrat şi în cazul altor localităţi atât din mediul rural, cât şi din cel urban, de fiecare dată fiind avantajate primăriile conduse de cei de la USL şi dezavantajate cele care au primari de la PDL, cu câteva excepţii.
Plenul CJ Suceava a aprobat, ieri, proiectul privitor la împărţirea banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, cu 22 de voturi pentru şi 12 împotrivă. In favoarea proiectului au votat cei de la USL – 16 consilieri, doi vicepreşedinţi şi preşedintele CJ – precum şi cei trei consilieri judeţeni de la PP-DD. Voturile împotrivă au fost date de consilierii PDL, trei dintre ei lipsind de la şedinţa de ieri.
Discuţiile pe parcursul şedinţei au fost contradictorii. Reproşurile aduse de PDL se refereau la respectarea criteriilor privind populaţia, în vreme ce preşedintele CJ spunea că au fost primării PDL care nici măcar nu au cerut vreun ban pentru echilibrarea bugetară.
Opoziţia susţine că banii s-au dat pe criterii politice
Liderul grupului PDL din CJ Suceava, Vasile Ilie, a afirmat că aleşii partidului nu pot vota un proiect pe care l-a calificat a fi strict politic. El a spus că localităţile cu primari PDL au primit fonduri cu 12 până la 24 de ori mai reduse decât cele cu primari USL. Vasile Ilie a spus că nu este deloc întâmplător faptul că opt comune situate în coada clasamentului ca sume primite pentru echilibrarea bugetului – cu câte 20 de mii de lei fiecare – sunt conduse de primari ai PDL. Acelaşi lucru ar fi valabil şi în cazul altor 11 localităţi care au primit sume derizorii, situându-se puţin mai bine decât primele opt, şi care sunt conduse tot de primari ai PDL. Potrivit lui Vasile Ilie, comparându-se populaţia Bosanciului cu cea de la Fântâna Mare – comună condusă de un primar PSD – se observă că aceasta din urmă a luat de două sute de ori mai mult decât prima, calculul fiind făcut pe cap de locuitor. Din punctul de vedere al lui Vasile Ilie, finanţările acordate nu se asigură o dezvoltare echilibrată a localităţilor. „Discrepanţa (între localităţi cu primari PDL şi cele cu primari ai USL – n.red.) nu a fost niciodată atât de mare. Ne propuneţi un buget pe criterii strict politice. Sumele propuse pentru echilibrarea bugetelor vor duce la stagnare şi nu la dezvoltarea judeţului”, a mai spus Vasile Ilie. Fiindcă nu s-a ţinut cont de nevoile reale ale comunităţilor, s-a adus în discuţie şi un aspect legat de plata salariilor personalului, exemplele date fiind Izvoarele Sucevei şi Berchişeşti, primul fiind chiar de dată recentă, în vreme ce la al doilea au fost trei hotărâri de blocare a conturilor. Astfel, deşi se confruntă cu probleme recent mediatizate în legătură cu plata salariilor, pentru Izvoarele Sucevei au fost alocate 55 de mii de lei din cotele defalcate din impozitul pe profit şi 94 de mii de lei din sumele defalcate din TVA. Asta în condiţiile în care restanţele salariale pe trei luni ar fi de 75 de mii de lei.
Nechifor cere primarilor mai multă implicare în privinţa SMID şi promite că la vară va rectifica bugetul tot în funcţie de acest proiect
In replică, preşedintele PSD al CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că unul din criteriile care a stat la baza repartizării fondurilor a fost cel legat de plata ratelor la Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). El a subliniat că doar localităţile care nu s-au achitat de obligaţie au avut de pierdut. Intâmplător sau nu, cea mai mare parte a acestora sunt conduse de primari de la PDL, dar şeful administraţiei judeţene sucevene a răspuns că acolo unde au fost primării conduse de democrat liberali care şi-au achitat ratele la SMID au beneficiat de sume mari pentru echilibrarea bugetară, dând
ca exemplu comuna Adâncata.
In ce priveşte localităţile cu primari PDL care au primit câte aproximativ 20.000 de lei, el a ţinut să sublinieze că primarii acestora nu solicitaseră nici un ban, fiind vorba despre Scheia, Bosanci, Pătrăuţi, Mitocu Dragomirnei, Slatina şi Ilişeşti.
Totuşi, cele mai aprinse discuţii s-au purtat cu privire la contribuţia localităţilor la SMID. Preşedintele PSD al CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a avertizat că proiectul s-ar putea bloca, din cauza neplăţii ratelor de către localităţi. Cătălin Nechifor a atras atenţia că tocmai primari care nu achită datoriile la SMID pot determina blocarea unui proiect important, care cuprinde amenajarea a două rampe de depozitare a deşeurilor şi mai multe puncte de colectare a gunoiului în localităţile judeţului. El a declarat că sunt localităţi care, în 2013, nu au contribuit cu nici un ban. Potrivit celor spuse, ulterior, de şeful administraţiei judeţene, ar fi vorba de 31 de milioane de lei care mai trebuie să fie colectate de la primăriile din judeţul Suceava.
CJ spune că municipiul Suceava are datorii la SMID de un milion de euro, dar Primăria susţine că restanţa e la jumătate şi nici nu a fost facturată
El a exemplificat cu municipiile Suceava şi Vatra Dornei, despre care a spus că au datorii în valoare de 4,5 milioane de lei şi, respectiv, 700.000 de lei. Ambele municipii au primari care au candidat din partea PDL. Interesant este că doar la Câmpulung Moldovenesc au fost achitate datoriile în totalitate, nu şi la Fălticeni sau la Rădăuţi, după cum a explicat Cătălin Nechifor. Totuşi, Fălticeniul a primit o sumă mai mare decât Suceava de aproape două ori, în vreme ce alte localităţi cu datorii la SMID nu au fost nici pe departe atât de norocoase.
De asemenea, în ce priveşte situaţia municipiului Suceava, datele pe care le are Primăria arată cu totul altceva. Astfel, datoria totală a municipalităţii ar fi de 4,3 milioane de lei, nu de 4,5 milioane, dar şi aşa numai dacă se ia în calcul suma care ar trebui să fie achitată în cursul anului 2014 şi care nu poate fi luată în calcul ca o restanţă.
Cât priveşte volumul restanţelor, reprezentanţii Primăriei Suceava au spus că acestea sunt doar pe 2013 şi doar în valoare de 1,97 milioane lei, dar factura nu a ajuns la Primărie, aşa că nu aveau pe ce să plătească. Cei de la Primărie au explicat că alte 2,27 milioane de lei ar fi contribuţia pe care Primăria ar trebui să o achite în cursul acestui an, dar după aprobarea bugetului şi dacă vor primi factura. Este posibil ca pe lângă contribuţia la proiect, CJ să fi luat în calcul şi cotizaţia anuală pe care fiecare localitate trebuie să o achite în funcţie de numărul de locuitori, dar cel puţin în cazul municipiului Suceava aceasta ar fi de circa 40 de mii de lei. (Dan PRICOPE)