Criza a lovit si-n “afacerile” cu varzari si gogonele de la Milisauti

Localnicii  din ora[ul sucevean Mili[\u]i î[i expun produsele agricole de la primele ore ale dimine]ii în fa]a por]ii. Zona fiind recunoscut\ ca unul din bazinele legumicole ale jude]ului. Varz\ [i castrave]i mura]i, ceap\, fasole [i cartofi, sunt doar câteva din produsele adunate înc\ din toamn\ de pe câmp. C\ au vînzare sau nu, gospodarii sper\ c\ în drumul c\tre sau dinspre Suceava vreun [ofer va opri  s\ fac\ vânzare micului comerciant. V=nz\rile la [osea sunt, pentru unii, singura surs\ de venit.
«Înainte de Pa[te sper\m ca v=nzarea s\ fie bun\. Foarte slab a mers `n schimb `nc\ din toamna anului trecut, probabil [i din cauza crizei, muncim mult chiar dac\ st\m la ora[. Nu ne-am schimbat cu nimic [i nu avem niciun avantaj», spune Geta Semeniuc, de 45 de ani, care tr\ie[te doar din veniturile  ob]inute din v=nzarea produselor cultivate pe bucata de p\mânt. Chiar dac\ sunt pu]ini conduc\tori auto care opresc pentru a cump\ra produse, ]\ranii din Mili[\u]i nu renun]\ în a-[i scoate tarabele zilnic  la poarta gospod\riei. Dac\ îi ia frigul merg în cas\ [i se înc\lzesc pu]in, apoi ies din nou în drum.
Pre]urile sunt relativ mai mici ca la pia]\, pentru c\ le iei direct de la producatori.  În timp ce în pia]\ varza verde se vinde cu 2,5-3 lei /kilogramul, la poarta casei aceea[i varz\ o cumperi cu 1,5 lei kilogramul.
Al]i doi localnici `[i scot zilnic taraba în fa]a por]ii. Este vorba de Ortansa Drelciuc, de 72 de ani, din Mili[\u]i  [i  Petru Seniuc, 51 de ani. «Este o munc\ extrem de grea `n agricultur\. Am muncit de c=nd m\ [tiu. A[a m-au `nv\]at p\rin]ii [i bunicii.  Pe teren muncesc cot la cot cu copiii, c=t m-or mai ]ine puterile. Am  varz\ în butoi pe care o vînd la kilogram. E murat\ [i numai bun\ pentru sarmale. Am [i varz\ tocat\ [i castrave]i  mura]i. Un bidon de 5 kg  îl vînd cu 20 lei.  Kilogramul de cartof cu 2 lei. Abia dac\ mai opresc dou\-trei ma[ini  s\ cumpere. Dar s\ [ti]i c\ am [i clien]i fideli din Suceava [i R\d\u]i», ne-a spus b\tr=na . Gospodina spune c\ pre]urile nu sunt chiar fixe, ci se mai poate negocia ceva.  «Nu am pensie la cei 51 de ani câ]i îi am. Lucr\m la câmp de diminea]a pîn\ seara», spune, cu n\duf [i Petru Seniuc.
Artera de circula]ie din ora[ul Mili[\u]i a devenit o adev\rat\ pia]\ de desfacere pentru ]\rani, mai ales pentru producatorii de varz\ [i castrave]i mura]i. Localitatea sucevean\ Mili[\u]i a devenit ora[ în urm\ cu aproape 8 ani. Deveni]i or\[eni doar cu numele, localnicii au r\mas aceea[i. Avantaja]i în aceast\ situa]ie sunt  doar angaja]ii Prim\riei [i ai Poli]iei, care iau salarii ceva mai mari, dat fiind faptul c\ localitatea are rang de ora[.Lumea e nemul]umit\ [i `[i aminte[te c\ dac\ r\m=neau s\teni atunci probabil s-ar fi putut accesa fonduri europene destinate mediului rural [i fa]a comunit\]ii ar fi fost alta, `n special infrastructura din cele trei localit\]I – Mili[\u]i, B\deu]i [i Mili[\u]i-Gar\.  ~n ce prive[te investi]iile acestea sunt practic inexistente de ani buni. Baza sportiv\ despre care se spunea c\ ar urma s\ fie cosntruit\ a r\mas la stadiul de vorbe.

Or\[eni printre drumuri  care nu au v\zut asfalt niciodat\
Primarul ora[ului Mili[\u]i, Mircea Laurus, sus]ine c\ se m=ndre[te cu localnicii  care sunt renumi]i de decenii pentru munca lor [i pentru secretul verzei murate. «Popula]ia nu a  a mai dorit s\ revin\ s\teni pe motiv c\ ar fi trebuit s\-[i schimbe actele de identitate, [i-au `nfiin]at societ\]i sau aveau deja `ntocmite acte pentru ridicarea unei locuin]e. Mili[\u]iul este deja recunoscut nu numai `n aproape toat\ ]ara pentru varza murat\ `n mod special ci [i peste hotare.  Produsele noastre chiar dac\ sunt  de calitate au pierdut pia]a `n favoarea celor aduse din Turcia, Bulgaria sau Grecia. At=ta vreme c=t hipermarket-urile sunt pline de m\rfuri aduse din export, iar produc\torii no[tri sunt da]i la o parte, e destul de greu s\ mai ai loc pentru desfacere», ne-a spus primarul Laurus. Majoritatea localnicilor nu [i-au `nfiin]at PF-uri sau asocia]ii agricole ci de]in certificat de produc\tor. Cu toate greut\]ile, localnicii nu vor s\-[i piard\ tradi]iile [i `ncearc\ s\ se adapteze c=t mai bine cerin]elor vremii. Primarul ora[ului, Mircea Laurus mai spune c\ locuitorii tr\iesc din banii c=[tiga]i din cultivarea verzei, legum\ ce i-a remarcat pe plan na]ional de zeci de ani.
„Trebuie s\ ne promov\m produsele autohtone care, genetic, sunt mai aproape de noi dec=t cele aduse de pe alte ]\ri sau continente, produse ale c\ror provenien]\ nu o cunoa[tem. De ce s\ scoatem cuiul din picioarele altora [i `n al nostru s\-l lasam?”, spune edilul ora[ului. Pentru promovarea mur\turilor de Mili[\u]I, de c=]iva ani, `n comun\ este organizat “Festivalul Verzei” care reune[te produc\torii de legume din localitate. (Cristina SCOR}ARIU)