Ce s-a făcut în acest an la marea Catedrală a Sucevei (GALERIE FOTO)

Lucrările la Catedrala Sucevei au înaintat în cursul acestui an în mod vizibil, dar cu eforturi foarte mari şi puţin cunoscute publicului. Acest gen de eforturi care, de multe ori, nu sunt la fel de vizibile ca rezultatele muncii depuse au făcut şi vor mai continua să facă din acest edificiu religios o bijuterie arhitecturală a oraşului.
Imensa Catedrală care poartă hramul Naşterii Domnului este, de fapt, edificiul în jurul căruia, peste câţiva ani, va fi alcătuit centrul religios al oraşului, un nucleu în jurul căruia vor gravita aşezăminte cu diverse destinaţii sociale şi culturale.
Ceea ce se vede la suprafaţă este doar o biserică de mari dimensiuni care, după ani mulţi de eforturi puţin cunoscute de publicul larg, a ajuns să fie tencuită pe exterior având o frumoasă nuanţă albă ce amplifică grandoarea lăcaşului de cult. Nu este vorba de o tencuială oarecare, ci de o tencuială decorativă din gamele de top folosite de meşteri. Au fost puse nu mai puţin de şase straturi succesive de tencuială, aceasta conţinând praf de marmură şi substanţe speciale care să dea o rezistenţă sporită la apă. Manopera a fost una amplă, care a necesitat nu doar un volum mare de muncă, ci şi o atenţie deosebită.
Ei bine, această lucrare este doar ceea ce se vede la suprafaţă şi, de altfel, ceea ce s-a promis în preajma sărbătorilor pascale că se va finaliza anul acesta. „Am reuşit cu mila lui Dumnezeu, cu ajutor de la domnul primar şi de la credincioşi să facem mare parte din lucrare”, a spus preotul paroh Petru Argatu.
Trei icoane din mozaic au fost realizate în exteriorul Catedralei, încă 12 vor mai fi realizate, cel mai probabil, anul viitor
Tot printre lucrurile vizibile publicului larg şi care s-au realizat în acest an sunt icoanele din mozaic de Murano. In prima parte a anului a fost realizată deasupra la intrarea principală în Catedrală o icoană din mozaic de Murano, în suprafaţă de 15 metri pătraţi şi care înfăţişează scena Naşterii Domnului. Pe lateralele Catedralei, pot fi văzute alte două icoane, tot din mozaic de Murano, realizate în cea de-a doua parte a anului, având în total o suprafaţă de 45 de metri pătraţi. Una din icoane înfăţişează Brâul Maicii Domnului, iar alta scena Intâmpinării Domnului.
Cam acestea ar fi lucrările care pot fi văzute de publicul larg, indiferent dacă vin sau nu la Catedrală să asiste la slujbă sau să pună o lumânare ori să discute cu preoţii sau să se spovedească în timpul posturilor. Credincioşii care au timp şi pot să vină şi în cursul săptămânii observă lesne cum lucrările continuă în preajma Catedralei. Asta pentru că mai sunt unele lucruri de făcut, preoţii nedorind să piardă vremea iar eforturile s-au concentrat, prinrtre altele, în zona scărilor de la intrarea principală. „Treptele de la intrarea principală vor fi terminate, sperăm noi cu ajutorul lui Dumnezeu, anul acesta. Ne-ar trebui în continuare să fie vreme bună ca să putem duce la capăt cât mai repede. Intrările din laterală nu vor fi anul acesta făcute, ci pe la anul”, a mai spus preotul Petru Argatu. La intrarea principală, în zona unde va fi amenajat pangarul, vor fi realizate încă patru icoane din mozaic de Murano, suprafaţa fiind de 15 metri pătraţi. In lateralele Catedralei vor fi realizate, de asemenea, câte patru icoane tot cu mozaic de Murano, dar de dimensiuni ceva mai reduse comparativ cu cele trei deja realizate. Astfel, suprafaţa celor opt icoane din lateralele Catedralei ar fi de aproximativ 20 de metri părtaţi.
Credincioşii sunt invitaţi, la sărbătorile importante, să vadă ce lucrări s-au mai făcut
Ceea ce încă nu se vede, dar cu siguranţă va fi vizibil măcar pentru credincioşi vor fi uşile de la intrările în biserică. Sunt uşi masive din lemn de stejar stratificat, în număr de 12. Sunt deocamdată date în lucru, preotul paroh sperând ca măcar o parte să fie gata anul acesta şi montate.
Preotul paroh a explicat că, de fiecare dată la sărbătorile importante din cursul anului, invită credincioşii care vin la slujba oficiată în capelă să viziteze Catedrală şi să vadă ce s-a făcut şi ce mai este de lucru. Din punctul său de vedere, este modul în care credincioşii pot vedea cu ochii lor măcar o parte din efortul care a fost depus şi pot, mai departe, să spună altor cetăţeni ce au văzut, rezultatele muncii depuse la Catedrală nu doar în exterior, la faţadă, ci şi în interior.
Si aici, în interior, tencuiala a fost finalizată şi este pregătită pentru pictură, dar lucrarea la pictură nu va începe mai devreme de 2015, iar acesta este un termen destul de optimist. „Sunt foarte multe lucruri care s-au făcut, dar mai sunt şi altele de realizat iar banii nu sunt chiar suficienţi”, a spus Petru Argatu. Tencuiala din interior este realizată în patru straturi succesive, fiind şi aici un volum mare de manoperă. Ultimul strat este un amestec de var, nisip şi fuior pretabil pentru realizarea unei picturi de calitate şi care să reziste în timp.
La subsolul Catedralei vor funcţiona o bibliotecă, un muzeu şi o sală de lectură
Foarte puţini suceveni ştiu şi încă mai puţini au văzut ceea ce este la subsolul Catedralei. Si în acest caz lucrarea este foarte avansată, fiind turnată şapa iar în cursul zilei de ieri se făceau lucrări premergătoare montării de reţele care să asigure încălzirea prin pardoseală. Subsolul nu este o simplă cameră ca o hală, cum poate unii ar crede, ci şi în acest caz a fost o abordare de perspectivă care a avut în vedere rezolvarea şi chiar valorificarea unor aspecte aflate într-o anumită legătură cu viaţa religioasă.
Astfel, subsolul care începe din zona altarului şi se termină sub trepetele de beton de la intrarea principală a fost compartimentat de aşa natură încât diferitele încăperi să poată primi destinaţii aparte. Spre exemplu, una din încăperi va deservi o bibliotecă în care iubitorii de carte vor avea la dispoziţie, după cum a explicat preotul Petru Argatu, nu doar literatură religioasă, ci şi beletristică sau chiar cărţi de medicină ori din alte domenii ştiinţifice sau tehnice. Fără a avea nişte dimensiuni uriaşe, totuşi biblioteca de la subsolul Catedralei va fi prevăzută şi cu o sală de lectură cu o suprafaţă generoasă unde iubitorii de carte vor putea citi ceea ce au luat cu împrumut de la bibliotecă.
Tot pe linie culturală, menţionăm că în subsolul Catedralei va fi înfiinţat şi un mic muzeu, însă în cazul acestuia vor fi depuse doar obiecte religioase, după cum a precizat preotul Petru Argatu.
Subsolul edificiului religios comunică prin nişte scări cu naosul Catedralei, treptele acesteia fiind deja pavate cu granit.
Incălzirea şi pardoseala de granit sunt două dintre lucrările importante în perioada următoare
Două sunt provocările din viitorul apropiat pentru Catedrală. Este vorba de încălzire şi de pardoseala de granit.
In ce priveşte asigurarea încălzirii, deocamdată nu s-a stabilit decât că ţevile de căldură vor trece prin pardoseală. Aceasta este soluţia asupra căreia s-a căzut de acord pentru că ar asigura un confort termic credincioşilor care vor veni la slujbă. Totuşi, provocarea pe viitor ar fi în continuare, iar asupra soluţiei definitive nu s-a căzut atunci când vine vorba de încălzirea uniformă pe partea superioară a Catedralei. Deocamdată, o soluţie alternativă ar fi ventilarea, însă nu este privit ca fiind ceva definitiv.
Mai este de menţionat nu doar distribuţia încălzirii în interiorul imobilului, ci şi maniera de asigurare efectivă a energiei termice. Una din variantele cele mai convenabile din punct de vedere economic ar fi pompele de căldură. Totuşi, un răspuns încurajator pe această temă se mai lasă aşteptat, iar aceste condiţii asigurarea încălzirii la costuri cât mai reduse intră sub semnul întrebării, fiind luate în calcul şi alte variante decât cele pe gaz, nu şi o decizie clară.
In legătură cu cea de-a doua provocare pentru muncitori – pardoseala de granit, preotul Petru Argatu a spus că suprafaţa este una foarte mare şi anume patru mii de metri pătraţi, iar dificultatea este legată şi de faptul că în naos sunt mai multe tipuri şi culori de granit care vor fi puse de aşa manieră încât să apară o acvilă bicefală. Lucrarea este de mare amploare şi în funcţie de aceasta depinde şi sfinţirea Catedralei – fără partea de pictură – fie în 2014, fie în 2015. Preotul paroh este de părere că sfinţirea Catedralei nu trebuie să aibă în vedere finalizarea lucrărilor doar partea de naos, ci şi subsolul. Prin urmare şi partea de subsol ar trebui să fie gata până la slujba de sfinţire. In caz contrar nici slujba şi activitatea ca atare nu se va putea face corespunzător în naos dacă lucrarea la subsol nu este finalizată. (Dan PRICOPE)