“Aurul Împăraților Chinezi” – expoziție din Top 10 ca influență în afara Chinei, vernisată la Suceava

reportersite
27 octombrie 2020, 4:30

Muzeul Național al Bucovinei Suceava, Muzeul de Arte Frumoase Xi’an Quijang, Republica Populară Chineză și Muzeul Național de Istorie a României București organizează, în perioada 27 octombrie 2020-15 martie 2021, expoziția intitulată „Aurul împăraților chinezi. Podoabe regale de aur din perioada Wanli-Dinastia Ming. Colecția Dong Bo Zhai”.

Este cea mai importantă expoziție găzduită de Muzeul Național al Bucovinei în acest an și care a avut vernisajul în cu totul alte împrejurări decât cele clasice. Având în vedere situația epidemiologică actuală, vernisajul expoziției – organizat luni, 26 octombrie, cu începere de la ora 12:00 – s-a desfășurat online, fiind transmis în direct din Sala de Conferințe a Muzeului de Istorie, pe pagina oficială de facebook a Muzeului Național al Bucovinei. Oaspeții care trebuiau să fie prezenți la evenimentul de la Suceava și-au făcut simțită prezența doar online, unii dintre ei – Howard Kwok, președintele Comitetului de Conducere al Muzeului de Arte Frumoase Xi’an Quijang și directorul Zhou Tianyou, precum și dr. Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României – au luat cuvântul, de asemenea, online după ce directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu a prezentat expoziția și contextul deloc simplu în care aceasta a fost organizată, mulțumind tuturor celor care s-au implicat. Totodată, înainte de a da cuvântul invitaților online a fost dată citirii scrisoarea adresată de Excelența sa doamnei ambasador Jiang Yu al cărei merit și ajutor a fost evidențiat de directorul MNB.

Este o invitație adresată cu curaj publicului ca în aceste momente dificile pe care le traversează întreaga omenire să își îndrepte pașii către Muzeul de Istorie din Suceava și să admire aceste comori unice venite de la Xi’an, oraș faimos între altele nu doar pentru că este una din vechile capitale ale Chinei, ci și datorită descoperirii celebrei armate a soldaților de teracotă, paznicii mormântului împăratului Qin Shi Huang (246-210 î.Hr.).

„Expoziția trebuia să aibă loc în aprilie, dar pandemia nu ne-a permis (…) Este o punte de legătură între două regiuni diferite ale lumii care au fost lovite puternic de boală, dar expoziția de azi este dovada că viața merge mai departe”, a menționat, printre altele, Emil Ursu. El a ținut să menționeze că expoziția se află la Suceava, anul acesta, fiind pentru prima dată în acest an când piesele sunt expuse într-un muzeu și că primul muzeu din țară unde au fost expuse respectivele piese a fost Muzeul Național de Istorie a României, expoziția fiind organizată pentru a marca 70 de ani de relații diplomatice între România și Republica Populară Chineză.

„Sunt încântată să aflu că expoziția „Podoabele regale din aur din perioada Wanli, Dinastia Ming – colecția Dong Bo Zhai” expusă la Muzeul de Istorie de la București ca premieră în România s-a încheiat cu mare succes iar următoarea destinație a turneului său românesc va avea loc în vechiul oraș cultural Suceava. Cu ocazia deschiderii expoziției la Muzeul Național al Bucovinei, în numele Ambasadei Chinei în România, aș dori să îmi exprim sincerele felicitări și mulțumiri din suflet Muzeului de Artă Xi¢an Qujiang și Muzeului Național al Bucovinei din Suceava. În prezent, când epidemia COVID-19 este dezlănțuită în întreaga lume, pentru a promova schimburile culturale și învățarea reciprocă dintre China și România, pentru a consolida înțelegerea reciprocă dintre cele două popoare și a satisface diversele nevoi culturale ale poporului român, personalul muzeelor din China și România s-a dedicat excelenței, integrității și inovației. Se simpatizează unul cu celălalt și depășește împreună dificultățile, transmițând energia pozitivă a colaborării și oferind publicului român posibilitatea să admire comori de aur rafinate și elegante din civilizația antică estică (veche orientală – n.r.) în perioada pandemiei. Prietenia dintre inimi este una pe termen lung. Epidemia nu poate întrerupe contactul strâns dintre schimburile culturale a celor două țări și nici nu poate întrerupe prietenia dintre cele două popoare. Fie ca noi să ne unim forțele prin schimburi culturale, să păstrăm prietenia cu sinceritate și să avansăm împreună în viitor pentru a promova prosperitatea și dezvoltarea schimburilor culturale și a cooperării dintre China și România”, se arată în mesajul transmis de E.S. Jiang Yu, ambasadorul Chinei în România.

Realizate în urmă cu 400 de ani, obiectele de patrimoniu expuse la Muzeul de Istorie din Suceava sunt o dovadă a rafinamentului de la curtea împăraților chinezi, toate fiind realizate de aur și decorate cu pietre prețioase. În expoziție publicul va putea admira, începând cu data de 27 octombrie a.c., vase, coșuri decorative, diverse recipiente, obiecte de podoabă, sceptre datând din timpul împăratului Wanli (1573 – 1620), acesta fiind cel mai longeviv împărat al Dinastiei Ming. Potrivit MNB, cele 145 de obiecte de patrimoniu găzduite de Muzeul de Istorie din Suceava sunt o dovadă a măiestriei inegalabile a meșterilor chinezi în arta prelucrării aurului, precum și o dovadă excepționalului rafinament al curții imperiale chineze în timpul dinastiei Ming (1368-1644), în special domnia împăratului Wanli (1573-1620).

Howard Kwok, președintele Comitetului de Conducere al Muzeului de Arte Frumoase Xi’an Quijang a ținut să menționeze, în timpul intervenției sale online, că într-adevăr, în acest moment „nu este ușor să insistăm în continuare asupra schimburilor culturale”, precizând că schimburile culturale depind mult de sprijinul guvernelor și celorlalte autorități abilitate din România și din China, exprimându-și recunoștința sinceră și cel mai înalt respect față de toți colegii. „Muzeul de Arte Xi’an Quijang este un muzeu privat investit și fondat de tatăl meu, domnul Guo Yan. Deși are doar opt ani de istorie, este unul din primele loturi de muzee non-stat remarcabile recunoscute de Administrația de Stat a Patrimoniului Cultural din China … Sper că patrimoniul muzeului nostru poate fi podul de comunicare între cultural noastră și restul lumii … De Ziua Internațională a Muzeelor 2020, Centrul de schimb de relicve culturale din China a lansat pentru prima dată lista clasificării influenței expozițiilor în afara Chinei. Această expoziție care a fost și la Muzeul Național de Istorie al României a intrat în Top 10. Este punctul culminant al eforturilor noastre comune și a pus bazele expoziției de la Muzeul Național al Bucovinei și sperăm că și această expoziție va obține un alt succes”, a spus, printr altele, Howard Kwok.

Vasele, obiectele de podoabă, sceptrele realizate din aur și decorate cu pietre prețioase sunt încărcate de simboluri specifice epocii, fiecare obiect și fiecare decorație având semnificație pentru cel care primea obiectul. Traficate prin comerțul ilicit de antichități în Japonia, remarcabilele piese din colecția Dong Bo Zhai aparținând Muzeului de Arte Frumoase  Xi’an Quijang, au fost recuperate și redate istoriei poporului chinez, chiar dacă nu se cunoaște cu exactitate locul lor de proveniență. Totuși, se presupune că artefactele fac parte din inventarul unui mormânt, piesele fiind lucrate în atelierele de la Yinzuoju, în anul 1601.

Directorul Zhou Tianyou a spus că obiectele de aur expuse în muzeu sunt foarte populare și că producția de aur a Chinei „a beneficiat de hrana Drumului Mătăsii”, dar a ținut să remarce că și România este bogată în aur și are, de asemenea, o artă rafinată a fabricării aurului. „Dinastia Ming a fost perioada de vârf a producției chineze de aur iar cultura chineză a strălucit pe baza împrumutului tehnicilor de producție străine. Lucrările perioadei Wanli expuse de această dată sunt un exemplu tipic”, a spus directorul Zhou Tianyou.

Expoziția „Aurul împăraților chinezi. Podoabe regale de aur din perioada Wanli-Dinastia Ming. Colecția Dong Bo Zhai” s-a deschis mai întâi la Muzeul Național de Istorie a României din București în toamna anului 2019, unde s-a bucurat de un impresionant succes. „Dorința noastră de a avea această expoziție și la Suceava a fost sprijinită de către Ambasada Republicii Populare Chineze, prin amabilitatea doamnei ambasadoare Jiang Yu, precum și de către domnul Dr. Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. Ne exprimăm recunoștința pentru interesul acordat acestui proiect care ne-a permis să aducem, pentru prima dată la Suceava, o expoziție cu obiecte din patrimoniul cultural al R. P. Chineze. De asemenea, le mulțumim colegilor de la Muzeul Național de Istorie a României implicați în realizarea acestei expoziții la Suceava și a catalogului care însoțește această expoziție”, a transmis, printre altele, Emil Ursu. El a evocat atât generozitatea cu care partenerii chinezi au acceptat, în aceste vremuri dificile, după numeroase amânări, cât și buna colaborare cu Muzeul Național de Istorie. „Este o extraordinară ocazie de a cunoaște forța creatoare a poporului chinez și de a înțelege cât de importantă este moștenirea culturală. Mesajul expoziției este că în vremuri complicate, relațiile culturale trebuie să se mențină și să se dezvolte”, a opinat Ernest Oberländer – Târnoveanu. (Dan PRICOPE)