Asociaţiile de proprietari, componenta nefuncţională a administraţiei urbane

Ieri a avut loc o altă întâlnire periodică cu liderii asociaţiilor de proprietari din municipiul reşedinţă de judeţ la etajul cinci al Primăriei Suceava. Cam 35 de preşedinţi ori administratori de asociaţii de proprietari, o treime din numărul total înregistrat în Suceava au decis să participe la convocarea edilului şef al municipiului reşedinţă de judeţ. Este ştiut că în Suceava funcţionează 106 asociaţii de proprietari, o bună parte dintre acestea cu mari probleme în ceea ce priveşte debitele restante la agentul termic şi căldură. Ca de obicei, prezenţi la şedinţa cu primarul au fost liderii de asociaţii din zona centrală a municipiului, care au şi ocupat cele mai bune locuri, la masa mare, rezervată în mod curent consilierilor locali. Masa mai mică a rămas o bună parte de vreme neocupată până când doi domni şi două doamne, cu atitudine umilă, s-au aşezat să asiste fără a dori să fie luaţi în seamă, la discuţii. Am aflat că aceştia sunt administratori sau preşedinţi de asociaţii din cartierele mărginaşe ale Sucevei, în principal din Burdujeni, cu datorii mari la Termica şi ACET, cu apartamente ce nu mai sunt demult alimentate cu apă caldă ori căldură. Aceştia nici măcar nu au vrut să îşi exprime vreun punct de vedere la provocarea lansată de primarul Ion Lungu, fiindcă discuţia a fost preluată imediat după lansarea temelor de către şefii de asociaţie din buricul târgului, care, după ce au su-bliniat că nu au restanţe nici la Termica şi nici la ACET, au propus soluţii dintre cele mai “pertinente”, pentru ca problema datoriilor la utilităţi să fie rezolvată.
O voce greu acceptată chiar şi de către principalul membru al asociaţiei, primarul Ion Lungu, a fost aceea a preşedintelui Asociaţiei 26, Nicolae Maier, fost colonel, fost şef al Gardienilor Publici, care a preluat funcţia după decesul predecesorului său, Iulian Soimaru şi a trebuit să fie scurtat din discurs. Preşedintele Maier a venit pregătit cu o bază de date teoretică privind funcţionarea impecabilă a asociaţiilor de proprietari atât de sofisticată încât o bună parte dintre participanţii la discuţii, pe care colonelul în rezervă i-a numit omologi, precizând că nu-i sunt colegi, au aţipit pe fotoliile antamate de la consilierii locali. Primarul Lungu l-a avertizat că, cu tot respectul cuvenit pentru statutul său de “primar de sector”, s-ar impune să taie din discurs, pentru că întâlnirea este una de lucru iar nu “un simpozion”.
După punerea la punct a preşedintelui Maier, la care a avut o contribuţie importantă şi viceprimarul Ovidiu Doroftei, ceilalţi preşedinţi ori administratori de asociaţii de proprietari au venit cu probleme dintre cele mai diverse, pe linia celor două teme principale lansate de primarul Ion Lungu – încălzirea şi apa în municipiul reşedinţă de judeţ, cu identificarea de posibilităţi privind reducerea restanţelor la plata acestor utilităţi precum şi strategia de strângere a câinilor vagabonzi de pe străzile oraşului.
Incasări mai mari la energie termică în această vară, dar în continuare insuficiente
Ion Lungu a făcut la întâlnirea de ieri cu şefii de asociaţii de proprietari o trecere în revistă a situaţiei de fapt, la început de toamnă, privind plata utilităţilor de către suceveni prin intermediul acestor asociaţii, arătând la la Termica, de exemplu, restanţele sunt de 4 milioane de euro, aceeaşi sumă trebuind să fie plătită de Termica spre firma producătoare de agent termic, Bioenergy. El a salutat faptul că în această vară au fost încasaţi 6 milioane de lei de Termica, în condiţiile în care cantitatea de agent termic facturată către consumatori a fost de 1,2 milioane de lei. In plus, dintr-un debit de 1,5 milioane de lei facturat la Primărie, Termica a primit chiar ieri, 0,5 mi-lioane (5 miliarde de lei vechi, n.r.). “Sunt necazuri în toată ţara pe linie de termoficare. Noi am reuşit să le rezolvăm măcar pe jumătate, fiindcă avem o firmă de producere a agentului termic. Dorim să se rezolve şi problema distribuţiei acestuia către consumatori în urma negocierilor ce se poartă cu Thermonet şi Termica, de aşa manieră încât sucevenii să aibă garanţia că vor avea şi la iarnă căldură în apartamente. Dar populaţia trebuie să înţeleagă că, dacă nu îşi va plăti factura la căldură şi apă, la fel cum şi-o plăteşte la curent ori la cablul de televiziune, nu se mai poate continua în acest fel. Primăria face eforturi să păstreze un cost al gigacaloriei pentru populaţie la jumătate din cel real, plătim subvenţii în continuare, dar trebuie să se înţeagă că nu mai vin bani de la guvern pentru astfel de subvenţii, trebuie să ne gospodărim singuri. Trebuie să facem un efort să ne schimbăm şi mentalitatea, fiindcă apa şi căldura sunt servicii de acelaşi nivel sau poate mai importante decât cablul sau internetul, care sunt plătite fără întârziere, altfel se taie”, a explicat primarul Ion Lungu, care a mai adăugat că s-a constatat o tendinţă de reîntoarcere a cetăţenilor proprietari de apartamente la sistemul public de termoficare. Nu prea consistentă, a spun directorul Nicu Frunzaru de la SC Termica, acesta arătând că anul acesta s-au debranşat 850 de apartamente, alte 150 de cereri fiind în aşteptare, iar rebransşările sund de ordinul a două – trei pe lună.
Câinii vagabonzi, cum pot fi aceştia colectaţi de printre blocuri
Un alt subiect important luat în discuţie la întâlnirea de ieri cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari a fost cel vizând culegerea de pe străzi a câinilor vagabonzi. S-a anunţat că operaţiunea a demarat iar firma câştigătoare a licitaţiei – Diasil Service este obligată să îndeplinească o anumită normă de recoltarea a patrupedelor de pe străzile municipiului reşedinţă de judeţ. In caz contrar, riscă să piardă contractul cu Primărie. S-au anunţat şi priorităţile pe această linie – culegerea comunitarilor din preajma unităţilor şcolare, cu exemple – Scoala Generală 3, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Colegiul de Informatică, Colegiul Economic, grădiniţele din municipiu etc. Asociaţiile de proprietari vor fi solicitate să facă publice locurile mai ascunse unde se adăpostesc câinii comunitari pentru a fi ridicaţi şi duşi în adăposturi. Pe acest fond, unul dintre preşedinţii de asociaţie de proprietari prezenţi la discuţii, a ridicat un aspect rezonabil, îmbrăţisat de altfel de către toţi omologii săi, pentru a păstra termenul licenţiat de colonelul în rezervă Nicolae Maier, şeful Asociaţiei 26. S-a arătat că în mod frecvent şi sunt exemple care datează de mai puţin de trei zile, pe raza municipiului Suceava sunt descărcate hainte întregi de câini vagabonzi şi nu din sate, ci din zone urbane, dându-se chiar şi exemple – Siret, Humor, Botoşani, care populează imediat zonele lăsate libere de comunitarii ridicaţi de echipele de ecarisaj, astfel încât efortul acestora ar putea fi zadarnic. Pe acest fond s-a cerut primarului să îi determine pe cei de la Poliţia Comunitară să organizeze patrule şi pe această linie, pentru a fi prinşi cei care “deversează” comunitari alogeni în municipiul reşedinţă de judeţ. Sugestia a fost îmbrăţişată de conducerea primăriei, primarul Lungu arătând totodată că pentru astfel fapte este îndeajuns de greu să fie organizate operaţiuni de flagrant.
Găinaţul porumbeilor din faţa Casei de Cultură, pe agenda de lucru a preşedinţilor de asociaţii
Mai trebuie remarcat că, pe parcusul treceri timpului, şefii de asociaţii au ridicat la întâlnirea cu primarul şi alte probleme, dintre cele mai diverse. Dacă unii au reclamat că apartamentele în care locuiesc se zgâlţâie din cauza traficului greu din zona centrală a Sucevei, primarul indicând ca o cauză a disconfortului nefinalizarea lucrărilor la şoseaua de centură, un altul a explicat că de la piaţă până acasă îşi îmbâcseşte, funcţie de vreme, galoşii cu praf ori cu noroi. Ion Lungu a explicat că sunt lucrări ce se fac în oraş cu fonduri europene ce trebuiesc realizate pentru reabilitarea reţelelor de utilităţi şi acestea nu se pot face altcumva decât săpând pământul de sub carosa-bil pentru a scoate ţevile cele vechi şi a le pune înapoi pe altele noi, după care se va turna din nou asfalt deasupra. Un preşedinte ultraradical, de la o asociaţie din centrul municipiului a dus protestul până la capăt, reclamând găinaţul pe care îl lasă în urmă porumbeii ce zburdă pe esplanada recent amenajată din faţa Casei de Cultură, cu granit chinezesc şi tot cu fonduri europene, excremente care i se lipesc de pantofi de fiecare dată când trece prin zona de unde tocmai s-a reuşit să fie fugăriţi tinerii cu biciclete şi skate – board-uri. Apelul său a rămas fără răspuns la simpozionul cu şefii de asociaţii de proprietari desfăşurat ieri la Primărie. (Neculai ROSCA)