314,3 milioane de euro, valoarea estimată a centurii Humorului

O mare parte din lucrări va fi „înghițită” de un viaduct depeste 5 kilometru lungime de la râul Moldova până la drumul județean spre Voroneț. Potrivit datelor actuale, toate structurile cu o lungime mai mare de 100 de metri vor trebui luminate, prin urmare, mai bine de jumătate din centura Humorului va fi luminată. Deși benzile de circulație au fost proiectate la lățiumea unora de drum expres, centura având banda mediană obligatorie de 3 metri pentru separarea celor două sensuri, nu vor fi acostamente late de 1,5 metri conform normativelor, ci soluția proiectantului este de a face benzi de rezervă late de 2,5 metri conform standardelor pentru autostradă.

Consiliul Județean Suceava a depus solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Varianta de ocolire Gura Humorului”. Anunțul a fost postat la finele săptămânii trecute iar conform celor precizate, sumar, amplasamentul propus pentru ruta ocolitoare este pe teritoriul orașelor Gura Humorului și Frasin și al comunelor Capu Câmpului și Păltinoasa.

Din informatiile privind proiectul propus pentru a fi emis acordul de mediu rezultă că lungimea șoselei de centură a orașului Gura Humorului este de 10,078 km, lățimea (medie) a platformei rutiere fiind de 23,5 m. Valoarea estimată a investiției este de 314.334.238,31 euro iar durata estimată a realizării este de 24 de luni.

Fără acest proiect pus în aplicare și realizat cât mai curând, există riscul ca în 2030 pe anumite porțiuni din drumul național care tranzitează orașului Gura Humorului și zona periurbană să aibă nivel de serviciu D sau chiar E, ceea ce devine sufocant. De altfel, sunt tot mai multe elemente care conduc la asta în ultimii ani, comparativ cu datele din 2017 care arătau un  nivel de serviciu A, B sau C.

Traseul propus al rutei ocolitoare face parte din lotul 3 Vatra Dornei – Suceava la drumului de mare viteză Baia Mare – Suceava. Având în vedere că pentru lotul 3 nu se știe dacă va fi proiectare la rang de autostradă sau drum expres – studiul a fost întrerupt după ce firma câștigătoare a denunțat contractul – proiectarea pentru centura orașului Gura Humorului (care a fost realizată de Consiliul Județean Suceava, nu de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) s-a făcut la nivel de drum expres. În acord cu prevederile Master-Planului național pe transport, drumurile expres trebuie să aibă banda mediană de trei metri lățime, așa cum sunt și autostrăzile, iar asta a fost și la centura Gura Humorului. Fiecare sens de mers al centurii va avea două benzi de 3,5 metri lățime, adică lățimea standard pentru drumurile expres.

Pe de altă parte, în memoriul transmis la APM se face referire la o bandă de staționare lată de 2,5 m ceea ce este specific autostrăzilor, potrivit normativelor în vigoare drumul expres are un acostament de 1,5 metri lățime dar iată că la ruta ocolitoare pentru Gura Humorului s-a optat pentru o variantă mai „suplă” în care benzile de ciruclație să aibă lățimea obișnuită, dar în locul unor acostamente să fie prevăzută, totuși, o bandă de staționare lată de 2,5 metri ca banda de urgență de la autostradă.

Vor fi două noduri rutiere (prevăzute cu iluminat, la fel ca orice altă structură cu lungimea de cel puțin 100 metri de pe traseul rutei ocolitoare), opt pasaje și 13 podețe de-a lungul celor 10 kilometri, 52 de separatoare de hidrocarburi în 13 locații dar și 15.891 m de rigole. Ba chiar există și o centralizare a datelor estimate cu privir ela cantitățile de materiale care vor fi utilizate: anrocamente, asfalt, piatră spartă, balast, pământ stabilizat etc.

Observaţiile pe care publicul le poate formula în zilele de luni – vineri, între orele 8 – 15 se primesc la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Suceava. Memoriul justificativ a fost realizat de firma orădeană PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL care, de altfel, a câștigat licitația organizată de CJ Suceava pentru studiul de fezabilitate. Potrivit datelor pe care firma orădeană le-a transmis la APM în numele CJ Suceava, este necesară efectuarea unui studiu de impact asupra mediului deși nu intră sub incidența normelor legate de ariile naturale protejate deoarece trece pe lângă una din astfel de rezervații și anume Piatra Pinului fără a o afecta.

Pe de altă parte, proiectul intră sub incidența Legii Apelor, era aproape imposibil să nu treacă atâta vreme cât sunt prevăzute lucrări de artă și de apărăi de maluri în zonă. Una dintre cele mai mari lucrări de acest fel este un viaduct de 5.080 m care trece peste râul Moldova și peste DJ 117D, dar la câteva zeci de metri distanță de rezervația Piatra Pinului. Unul din cele două noduri rutiere este la o distanță între 131 și 318 metri de aria naturală ROSCI0365 – Râul Moldova între Păltinoasa și Rusi. Pe lungimea trasului propus a se realiza nu există monumente istorice. (D.P.)