15 mari proiecte imobiliare din Suceava au capitulat `n fata crizei

Dinamica imobiliar\ din Suceava a fost `nfr=nt\ f\r\ drept de apel de criza care a sugrumat aproape orice av=nt `n ce prive[te construc]ia de imobile. Municipiul re[edin]\ de jude] este unul din exemplele care poate fi dat la nivel na]ional `n ce prive[te efectele crizei imobiliare asupra dinamicii `n sectorul de construc]ii.
Nu mai pu]in de 15 proiecte imobiliare au fost fie suspendate, fie abandonate, `ntr-un ora[ care nu dep\[era o sut\ de mii de locuitori, dar care se m=ndrea `n anii ce au precedat criza cu pre]uri at=t de mari la apartamente `nc=t putea concura cu ora[e mai mari din Moldova sau chiar din alte zone ale ]\rii. Iar asta se refer\ doar la lucr\ri numai din sectorul de construc]ii de locuin]e, f\r\ altele legate de alte tipuri de construc]ii. Toate aceste proiecte sunt mari, includ m\car un bloc, `n unele cazuri cartiere `ntregi [i nu se refer\ la proiecte de genul construirea unei case sau a unei vile mai mult sau mai pu]in aspectuoase.
Primele semnale ale capitul\rii `n fa]a crizei au ap\rut `nc\ `n 2007 – 2008. C=nd unii investitori locali umflau de zor pre]urile, al]i investitori str\ini, mai bine pu[i la curent cu informa]iile din afar\ au renun]at la continuarea lucr\rilor anun]ate pe diferite canale cu surle [i tr=mbi]e. Marii investitori str\ini [i, ulterior, locali au mai l\sat-o moale cu construc]ia de blocuri cel t=rziu la `nceputul lui 2009, chiar dac\ asta `nsemna o pierdere pentru ei `ntruc=t ar fi `nsemnat s\ recunoasc\ faptul c\ au investit bani grei `n terenuri, `n documnte]ii ample [i chiar `n alte lucr\ri de amenajare [i reorganizare.
Au fost [i al]ii care au avut curaj mai mare [i au `ndr\znit s\ fac\ ceva `n domeniu [i dup\ 2008, fiind vorba de investitori autohtoni, destul de optimi[ti dup\ c=te se pare, `ns\ dup\ ce Consiliul Local Suceava a adoptat proiectele de hot\r=re privitoare la planurile de urbanism, demersurile fie s-au oprit la stadiul de autoriza]ie, fie la cel de funda]ie.
Potrivit unei eviden]e a Serviciului de Urbanism din cadrul Prim\riei municipiului Suceava, unul din proiectele `ncepute [i care, din cauza crizei, nu a mai fost dus la cap\t, este cel legat de ansamblul de locuin]e individual [i colective de pe platoul ZAMCA. ~ntruc=t o mare parte din teren apar]inea comunit\]ii armene iar loca]ia era situat\ `n apropierea M\n\stirii Zamca, care apar]ine tot comunit\]ii armene, s-a luat decizia ca denumirea noului cartier s\ fie „ANI”, dup\ vechea capital\ a Regatului Armeniei care, acum c=teva sute de ani, fusese distrus\ de un cutremur. Acest proiect este `ns\ situat cel mai bine fa]\ de alte 14 din ora[, o parte din case [i blocuri fiind realizate, `ns\ pe fondul crizei av=ntul a fost temperat considerabil de mai bine de un an.
Practic, de acum `ncolo putem discuta de exemple mai concrete [i elocvente `n ce prive[te loviturile date de criz\ dezvoltatorilor imobiliari. Spre exemplu, tot `n 2007 a fost aprobat planul de urbanims al celor de la AJA Building Contractors care voiau, pe un teren de 900 de metri p\tra]i de pe strada General Iacob Zadik, s\ ridice un bloc cu subsol, parter, cinci etaje [i mansard\. Proiectul a primit apoi [i autoriza]ie de construc]ie, dar lucr\rile, conform eviden]elor municipalit\]ii, nu au demarat.
n proiect imobiliar peste drum de Prim\rie abandonat `nc\ din 2008 pe fondul unor zvonuri despre declan[area crizei imobiliare
Pe m\sur\ ce ad=ncim problema, observ\m exemple tot mai concludente. Sute de apartamente care puteau fi construite `n imediata vecin\tate a Prim\riei [i a Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\ au fost abandonate. Este una din situa]iile `n care investitori mai bine racorda]i la informa]iile economice din afar\ au preferat s\ renun]e la proiect, dec=t s\ ri[te enorm `n continuare. Astfel, ansamblul panoramic ADAMA, cu patru blocuri de locuin]e cu 11 p=n\ la 15 etaje [i care urmau a fi construite pe o suprafa]\ de peste dou\ hectare de teren, a fost abandonat de firma israelian\ Mora Development. Asta `n condi]iile `n care tot planul de urbanism zonal a fost adoptat `n 2007. Dup\ calcule laborioase, cei din afar\ au renun]at p=n\ s\ mai ob]in\ [i autoriza]ia de construc]ie, prefer=nd doar s\ r\m=n\ cu ni[te bani pierdu]i pe terenuri [i documenta]ii.
Tot `n 2007, Consiliul Local a adoptat un proiect de hot\r=re privind aprobarea planului de urbanism cu privire la construirea de c\tre VIVAT Bucovina SRL a unui bloc de locuin]e cu trei tronsoane, av=nd regim de `n\l]ime D^P^4E, 5E, 6E pe un teren de circa 40 de ari de pe Aleea Lalelelor, dar [i `n acest caz, de[i s-a ob]inut autoriza]ia de construc]ie, lucr\rile nu au continuat.
Acela[i lucru s-a `nt=mplat [i cu un proiect mai amplu al unei firme sucevene care voiau `nc\ din 2007, c=nd li s-a aprobat planul de urbanism, s\ construiasc\ `n zona blocurilor ANL de la ie[irea din Suceava spre F\lticeni, un bloc de locuin]e cu dou\ tronsoane, av=nd regim de `n\l]ime D^P^ 9 – 10 E, dar [i o alt\ cl\dire cu regim de `n\l]ime D^P^4E. Suprafa]a terenului pe care dezvoltatorul respectiv voia s\ fac\ acest proiect imobiliar era de 25 de ari.
Tot `n 2007, cei de la RMS Industrial voiau s\ ridice pe dou\ parcele `nvecinate care `nsumau 9 ari, `n zona Cartodrom, un bloc de locuin]e cu demisol, parter, cinci etaje [i mansard\, dar lucr\rile nu au `nceput.
n trei proiecte ambi]ioase pentru cartierul Burdujeni au fost abandonate
Nu doar `n Zamca, Obcine, Areni sau George Enescu au fost proiecte imobiliare la care dezvoltatorii au trebuit s\ renun]e, ci [i `n Burdujeni. Pe l=ng\ cazul mai sus prezentat cu provire la proiectul de pe strada General Iacob Zadik, cel pu]in trei mari proiecte din cartierul Burdujeni au fost `n\bu[ite de criz\. De altfel, ar fi cele mai elocvente exemple `n acest sens. Primul este cel al unui bloc de lcouin]e D^P^10E pe care Master Con voia s\ `l ridice pe un teren de 20 de ari din incinta fostului abator. Proiectul cu privire la planul de urbanism zonal a fost aprobat `n 2008, dar criza i-a domolit av=ntul dezvoltatorului care avea, p=n\ atunci, una din cele mai ambi]ioase idei pentru cartierul Burdujeni.
Imediat dup\ aprobarea planului de urbanism al celor de la Master Con, a urmat un alt plan de urbanism adoptat pentru SC ACULAR SRL, care dorea s\ realizeze, de data aceasta nu `n Burdujeni, ci pe un teren de aproape 12 ari de pe strada Parcului, la ie[irea spre Ipote[ti. Proiectul firmei ACULAR includea un complex turistic const=nd `n dou\ hoteluri D^P^3E [i dou\ restaurante D^P, dar nu mai fost pus `n aplicare.
Ca pe band\ rulant\, a urmat aprobarea unui alt plan de urbanism pentru firma COMAT SA. Acesta se referea la o investi]ie ampl\ `n domeniul imobiliar, care urma s\ fie realizat\ `n cartierul Burdujeni, chiar mai mare dec=t a celor de la Master Con. Este vorba de construirea pe un teren de aproape 1,9 hectare a unui ansamblu reziden]ial care s\ includ\ opt blocuri de locuin]e colective P^10E [i a unei cl\diri `n care s\ fie at=t spa]ii de `nv\]\m=nt particular, c=t [i pentru alte activit\]i comerciale [i de servicii, regimul de `n\l]ime fiind P^1E. {i acest proiect ce urma a se ridica `n zona fostei BJATM a fost dat la o parte pe fondul crizei.
Unul din cele mai interesante, dar [i discutate proiecte `n municipiul Suceava a fost cel care dorea demolarea cl\dirii unde ani `n [ir a func]ionat pub-ul Total Chagall [i construirea unui bloc turn. Pe la mijlocul anului 2008, firmei AGROTOUR i s-a aprobat de c\tre Consiliul Local Suceava planul de urbanism `n baza c\ruia urma s\ ob]in\ autoriza]ia de construc]ie pentru ridicarea, pe un teren de aproape zece ari din strada Universit\]ii nr.19, a unui bloc cu dou\ nivele la subsol, parter, zece etaje [i mansard\. De[i ambi]os, av=nd `n vedere suprafa]a destul de mic\ `n raport cu proiectele de la Master Con, de exemplu, dar [i complexitatea acceselor rutiere ce trebuiau s\ fie realizate, firma a renun]at s\ mai demareze lucr\rile odat\ cu apari]ia [i, ulterior, ad=ncirea crizei.
n un proiect faraonic, abandonat dup\ ce s-au b\gat bani grei `n teren, demol\ri de construc]ii [i reamenaj\ri ale zonei
~n fine, cel de-al treilea mare proiect imobiliar care ar fi trebuit s\ demareze [i s\ schimbe aspectul cartierului Burdujeni a frost cel al firmei Office Development. ~ntregul proiect avea dimensiuni faraonice, numai dac\ ]inem cont de faptul c\ suprafa]a pe care urma a se desf\[ura era pu]in peste 9,5 hectare. Este vorba de un ansamblu comercial [i reziden]ial care urma a se face `n cartierul respectiv [i care trebuia s\ reconfigureze vechea zon\ industrial\. Terenul respectiv este, `n prezent, degrevat de sarcini, dar `nainte a func]ionat o fabric\ ce, p=n\ `n 1990, s-a numit IUPS, dup\ care denumirea acesteia s-a schimbat `n ROMUPS. Din cauza dificult\]ilor economice din perioada de tranzi]ie, societatea nu a mai putut fi salvat\ de la faliment.
Toate activele au fost cump\rate iar `n acest fel statul a putut s\ recupereze din debite, dar dup\ un an cump\r\torul a v=ndut activele la un pre] mult mai mare, reu[ind una din cele mai bune tranzac]ii imobiliare ale anului 2006. Inten]ia cump\r\torului a fost de a dezvolta un amplu proiect imobiliar, `ns\ mai mult de at=t foarte pu]ine au fost dezv\luite opiniei publice sucevene. Cert este c\ inten]ia a fost foarte clar\ `n aceast\ direc]ie dup\ ce toate cl\dirile au fost demolate, conducte magistrale de termoficare au fost deviate, la fel ca [i ni[te conducte pe gaz iar un sens giratoriu s-a f\cut `n apropierea pasarelei CFR Burdujeni, tocmai pentru a facilita accesul `n ansamblul reziden]ia respectiv.
Toate aceste investi]ii s-au realizat pe banii firmei care a cump\rat terenul [i au fost autorizate de Prim\rie. De asemenea, `n octombrie 2007, Office Development prime[te certificatul de urbanism prin care era `n[tiin]at\ cu privire la procedura care trebuia parcurs\ pentru a primi autoriza]ia de construire. De atunci, `ns\, `ntregul demers a fost suspendat, c\tre municipalitate nemaifiind trimis\ nici documenta]ia pentru a fi aprobat planul de urbanism zonal. Din c=te se pare, s-a luat hot\r=rea de a nu se mai face al]i pa[i din cauza informa]iilor tot mai persistente, la un anumit nivel, `n mediul de afaceri de la `nceputul anului 2008 cu privire la criza imobiliar\ din Occident [i la un efect de domino `n economiile din Europa de Est.
n dac\ nu venea criza, Suceava ar fi putut s\ aib\ cel pu]in un bloc aproape la fel de `nalt ca hotelul Intercontinental din Bucure[ti
Un proiect titanic pentru Suceava a fost conceput de firma Patribel SRL. Dincolo de zona industrial\ Burdujeni, mai exact pe un teren de pe strada Apeductului, se dorea mai `nt=i dezvoltarea `mpreun\ cu parteneri din afara ]\rii, a unui proiect care s\ includ\ blocuri cu peste 20 de etaje. Fiind un regim de `n\l]ime foarte mare, au fost f\cute verific\ri de mai multe institu]ii ale statului care au concluzionat c\ terenul de fundare nu poate sus]ine blocuri at=t de `nalte iar solu]ia tehnic\ [i calculele economice au reliefat c\ este mai rentabil a se face doar imobile care s\ aib\ 19 etaje, ~n partea a doua a anului 2008, Consiliul Local a adoptat un proiect de hot\r=re cu privire la aprobarea planului de urbanism pentru construirea, pe o suprafa]\ de 70 de ari, a unui bloc cu 19 etaje [i maimulte tronsoane. De asemenea, tronsoanele de la blocul respectiv urmau s\ fie prev\zute cu parc\ri subterane pe dou\ nivele. {i `n acest caz, lucr\rile nu au mai demarat deoarece investitorii au considerat c\ este mai prudent s\ nu se mai av=nte la un asemenea proiect, dec=t s\ ri[te `ntr-un context economic deloc favorabil.
De men]ionat c\ nu este singura situa]ie `n care `n municipiul Suceava era vizat\ ridicarea unor blocuri care s\ rivalizeze ca `n\l]ime cu hotelul Intercontinental din capitala Rom=niei. Tot `nainte de declan[area, oficial\, a crizei imobiliare unii din dezvoltatorii suceveni lansaser\ ideea construirii, `n zona industrial\ Traian Vuia, pe terenurile de la fabrica de sticl\, a unui bloc cu 20 de etaje. Pentru c\ acest demers nu s-a concretizat `n planuri de urbanism sau alte investi]ii de amenajare a terenului, demol\ri de construc]ii cum a fost cazul la fostul IUPS, Prim\ria nu l-a luat `n calcul.
Din 2009 [i p=n\ acum, potrivit viceprimarului Viorel Seredenciuc, poate s\ fie lesne observat declinul imobiliar [i dac\ ser ia `n calcul num\rul foarte sc\zut de certificate de urbanism eliberate pentru cei care doresc s\ ob]in\ autoriza]ie de construc]ie `n vederea ridic\rii de blocuri de locuin]e. ~n ultimii trei ani, au fost tot mai pu]ine solicit\ri iar cei care au vrut a[a ceva au fost, de regul\, investitori de pe plan local. Astfel, `n 2009, Consiliul Local a adoptat un plan de urbanism pentru un cet\]ean care dorea s\ ridice pe un teren de pe strada Narciselor, un bloc de locuin]e cu 40 de apartamente, cl\direa av=nd regim de `n\l]ime D^P^4E^M. Autoriza]ia a fost emis\ `n noiembrie 2009, dar lucr\rile sunt pe la stadiul de funda]ie.
Tot `n 2009, firma Alpha House Construct a primit und\ verde de la Consiliul Local pentru a pune `n aplicare planul de urbanism `n care era prev\zut c\ pe strada Zamca se va construi un bloc de locuin]e cu 54 de apartamentem, av=nd regim de `n\l]ime D^P^6E^M. Autoriza]ia de construc]ie a fost emis\ de Prim\ria Suceava `n anul 2010, dar investi]ia `n sine nu.
~n 2010, firma Complex Zimbru prime[te aprobarea de la Consiliul Local pentru a ridica un bloc de locuin]e cu patru etaje pe Aleea Nucului. Spre deosebire de celelalte proiecte, de aceast\ dat\ principalele piedici au fost puse `n justi]ie, fiind deschise ac]iuni, conform celor spuse de speciali[tii din urbanism ai Prim\riei, ce `mpiedic\ emiterea unei autoriza]ii de construc]ie. (Dan PRICOPE)