Val de critici contra lui Zelenski pentru că nu i-a avertizat pe ucraineni despre război

Președintele Ucrainei a admis, probabil într-un exces de sinceritate, că avea informații clare din toamna anului trecut despre o foarte probabilă invazie pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina și că nu a vrut să facă vreun comentariu pe această temă pentru a nu alarma populația. Nu neapărat că aceasta nu era deja alarmată de declarații care fuseseră făcute cu câteva luni mai devreme și în care Rusia era atenționată că Ucraina din 2021 nu mai este cea din 2014 și 2015 și că este pregătită să reziste.

Totuși, dacă în prima parte a lui 2021 erau numai câteva declarații, în cea de-a doua jumătate a lui 2021 și prima lună a lui 2022 majoritatea oficialilor de top ai Ucrainei s-au axat pe alte teme publice. Declarații ale unor parlamentari – care nu erau „la masa bogaților” – cu privire la o posibilă invazie (chiar un schimb de mesaje telefonice în care un parlamentar concluziona că ar trebui să se grăbească să plece din Ucraina) au fost luat în considerare doar de presa de factura naționalistă care i-a taxat mai mult pentru faptul că erau lași, în vreme ce majoritatea dorea să nu abată atenția opiniei publice asupra acestui subiect. Cu câteva excepții notabile precum retorica unor discursuri putiniste sau vizita șefului CIA la Moscova, datele problemei fiind tensionate.

Și cu toate că deja la finele lui decembrie 2021 nu mai era un secret pentru nimeni din sectoarele de conducere relevante din țara vecină că Rusia se pregătește de atac, mulți încă mai sperau în minuni. Și poate că nu au fost chiar iluzorii, dată fiind situația din Kazahstan care a necesitat intervenția Rusiei, însă problema a fost (parțial, dar semnificativ) rezolvată și doar niște impedimente de ordin diplomatic și de imagine – cutuma cu privire la pacea în timpul olimpiadelor, mai ales că se ținea la Beijing – au amânat invazia Rusiei. În februarie 2022, în fața ochilor opiniei publice au fost trei tablouri total diferite: fuga majorității oligarhilor din Ucraina către vestul Europei și, mai puțin, spre Rusia cu avioane personale pe la mijlocul lunii; declarația disperată a fostului ministru de Externe, Vadim Pristaico, făcută în calitate de ambasador al Ucrainei în Marea Britanie privind neutralitatea țării; supărarea afișată de Vladimir Zelenski în media occidentală privind declarațiile unor oficiali americani și europeni referitoare la război iar această atitudine i-a exasperat pe cei din Occident care nu înțelegeau de ce atunci mai cere Ucraina arme și tehnică militară.Deși mass-media occidentală agita de aproape șase luni „planurile nebunești” ale Kremlinului de a ataca Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a mers până acolo încât i-a sfătuit pe cetățeni să nu-și facă griji și să se pregătească pentru „grătarele din mai”. Iar asta cu câteva zile înainte ca tancurile rusești să treacă rapid granița cu Ucraina și să se îndrepte spre Kiev.

Ei bine, în ultimele săptămâni au fost tot mai multe luări de poziție, inclusiv la Casa Albă prin care se spunea clar că existau informații bine documentate care indicau, îndeosebi din octombrie, dacă nu iminența atunci o probabilitatea crescândă a unei invazii rusești. Numitorul comun al acestor declarații făcute la aproape jumătate de an de la începerea războiului ruso-ucrainean este faptul că Volodimir Zelenski fusese înștiințat despre asta. Pe cale de consecință, președintele Ucrainei a trebuit să dea niște explicații. Iar acestea nu au întârziat să apară. Într-un interviu pentru The Washington Post luat la Kiev în data de 8 august, dar al cărui transcript a apărut abia cu câteva zile în urmă , Volodimir Zelenski a explicat de ce ucrainenii nu au fost avertizați despre invazia rusă din octombrie. Pe scurt: ar începe panica și emigrația în masă, Ucraina nu ar fi rezistat mai mult de trei zile.

„Dacă am fi raportat-o (pregătirea iminentei invazii rusești – n.red.), atunci aș fi pierdut 7 miliarde de dolari pe lună începând cu octombrie anul trecut, iar după ce rușii ar fi atacat, ne-ar fi ocupat în trei zile. Dacă s-ar fi întâmplat asta, atunci în octombrie – Doamne ferește, în timpul sezonului de încălzire – nu ar mai rămâne nimic. Guvernul nostru nu ar exista, sunt 100% sigur (…) război politic în interiorul țării, pentru că nu am putea supraviețui cu 5-7 miliarde de dolari pe lună. Nu aveam programe financiare serioase. Nu aveam suficiente resurse energetice. Nu am reuși să ieșim din această situație. Ar fi haos în țară”, a spus Volodimir Zelenski, citat de The Washington Post.

Înainte de acest interviu care a dinamitat scena socio-politică din Ucraina, este de remarcat faptul că jurnaliştii au discutat cu peste 30 de surse din rândul oficialilor de rang înalt din Statele Unite, Ucraina, Europa şi NATO, dintre care unii au vorbit sub condiţia anonimatului. Deși Vladimir Zelenski a spus niște adevăruri dureroase, de data asta se pare că nu l-au ajutat. Iar asta o spun tot cei de la The Washington Post, care au remarcat într-un articol cu titlul „Zelensky faces outpouring of criticism over failure to warn of war” (Zelenski se confruntă cu o revărsare de critici pentru că nu a avertizat despre război) din ediția de vineri, 19 august, sub semnătura lui Liz Sly că „Până săptămâna aceasta, ucrainenii păreau să-l vadă pe președintele Volodimir Zelensky ca fiind fără reproș, un erou național care a rămas la Kiev, în ciuda riscului pentru siguranța sa personală de a-și conduce țara împotriva invadatorului trupelor ruse”. Comentariile pe care le-a făcut pentru The Washington Post, mai scrie Liz Sly în articolul respectiv, justificându-și eșecul de a împărtăși ucrainenilor detalii despre avertismentele repetate ale SUA că Rusia plănuia să invadeze, au spart balonul, declanșând o cascadă de critici publice fără precedent de la începutul războiului.

Oamenii obișnuiți și-au postat pe Twitter experiențele de haos și dislocare după o invazie pentru care nu erau pregătiți și au descris cum ar fi putut face diferite alegeri dacă ar fi știut ce urmează. Personalități publice și academicieni au scris critici dure pe Facebook cu privire la decizia sa de a minimiza riscul unei invazii, spunând că poartă cel puțin o anumită responsabilitate pentru atrocitățile care au urmat.

În cele cu urmează, redactăm unele dintre citatele semnalate de publicația americană: „Lipsa de avertizare pentru civilii care locuiesc în zonele amenințate, și în special pentru cei cu copii, vârstnici și persoane cu mobilitate redusă, nu a fost „o eroare, nici o greșeală, nici o neînțelegere nefericită, nici o greșeală strategică – este o crimă”, a spus autoarea ucraineană Kateryna Babkina; „Sincer, mi s-a ridicat părul pe cap când am citit ce a spus [Zelenski] despre evacuare. … Cum poate o persoană care are pe conștiință pe Mariupol, Bucha și Herson să spună că o evacuare ar fi copleșit țara? … Nu a vrut să pună țara pe picior militar pentru că îi era frică să nu piardă puterea”, a scris jurnalistul Bohdan Butkevich pe pagina sa de Facebook, citat de Liz Sly în articolul „Zelensky faces outpouring of criticism over failure to warn of war”.

Nu e mai puțin adevărat că articolul respectiv relatează și despre multe persoane care i-au luat apărarea lui Zelensky. Spre exemplu, Liz Sly îl citează în articolul „Zelensky faces outpouring of criticism over failure to warn of war” pe Valerii Pekar, un publicist care predă la Kyiv-Mohila Business School. Acesta ar fi scris pe Facebook că ucrainenii au avut acces amplu la reportajele din media despre avertismentele americane. „Oricine nu și-a făcut propriul rucsac după ce a citit știrile despre rapoartele serviciilor de informații americane nu are dreptul să pretindă că nu a fost avertizat”, a spus Valerii Pekar, citate de The Washington Post. (Dan PRICOPE)