Ucraina ar vrea să adere rapid la UE. Liderii de la Bruxelles frânează ambițiile Kievului

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administrația de la Kiev are ambiția de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar inițiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziției ferme a unora dintre statele membre și a oficialilor de la Bruxelles.

“Avem un plan foarte ambițios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne așteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal (foto) într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

“Problema este că nimeni din cadrul Uniunii Europene nu consideră realist acest termen”, comentează site-ul Politico.eu, notând că oficialii de la Bruxelles încearcă să mențină o perspectivă îndepărtată asupra admiterii Ucrainei.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat anul trecut că, deși Ucraina a primit statutul de candidat pentru integrarea europeană, probabil vor trece “decenii” până să devină membră a Uniunii Europene. Chiar și liderii care au susținut insistent acordarea statutului de candidat la summitul UE din iunie 2022 recunosc la nivel privat că aderarea se poate produce abia peste câțiva ani. Spre exemplu, națiuni precum Serbia, Turcia și Muntenegru așteaptă de mulți ani să adere la UE, Ankara chiar din 1999.

“Ucraina este un caz foarte complex pentru UE. Sunt mulți care argumentează că Bruxellesul are o responsabilitate specială față de Kiev. Furia ucrainenilor față de hotărârea președintelui Viktor Ianukovici de retragere din Acordul european de asociere politică și economică la cererea Rusiei a declanșat revoluția Maidan din 2014 și a creat premisele pentru război. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a notat că Ucraina este «singura țară în care oamenii au fost împușcați pentru că s-au înfășurat în drapelul UE». Aliații apropiați ai Ucrainei din UE, precum Polonia și statele baltice, susțin puternic ambițiile de integrare ale Kievului, considerând că este vorba de o democrație care opune rezistență unui agresor. Multe dintre vechile state UE sunt mai sceptice, în condițiile în care Ucraina, o superputere agricolă mondială, le-ar putea dilua puterile și avantajele. Ucraina și Polonia, cu populații totale de 80 de milioane de locuitori, s-ar putea alia pentru a rivaliza cu Germania ca forță politică în Consiliul European, iar unele voci argumentează că Ucraina ar atrage fonduri în mod excesiv din bugetul Uniunii Europene”, subliniază site-ul Politico.eu.

Pe fondul disputelor, oficialii UE au inițiat deja eforturile pentru ca reuniunea UE-Ucraina programată vineri la Kiev să mențină poziția de la summitul Consiliului European din iunie 2022, privind îndeplinirea în mod strict a criteriilor specifice pentru integrarea europeană. “Așteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să fie îndeplinite toate condițiile fixate de Comisia Europeană. Este un proces pe bază de merite”, a afirmat un oficial de rang înalt de la Bruxelles, sub protecția anonimatului.

Una dintre problemele majore ale Ucrainei este corupția, dar premierul Denis Şmihal afirmă că autoritățile tratează cu seriozitate eforturile de combatere a practicilor ilegale.

“Avem nevoie de o Ucraină reformată. Nu putem avea aceeași Ucraină ca înaintea războiului”, a insistat un oficial european implicat direct în pregătirea reuniunii de vineri. (Mediafax)